Guvernul a adoptat în ședința de joi, 26 mai, ultimul document necesar pentru a înainta Comisiei Europene (CE) prima cerere de plată, în valoare de 3 miliarde de euro, din Planul Național de Redresare și Reziliență. Au fost reglementate mecanismele de nereguli, corupție și fraudă ce pot să apară în cadrul proiectelor din PNRR.

Termenul de depunere la Comisia Europeană a cererii de plată numărul 1 din cadrul PNRR este 31 mai 2022. Pentru a primi suma respectivă, România trebuie să îndeplinească trei condiții.

Prima, susține ministrul Marcel Boloș, a fost deja semnată de Comisia Europeană, fiind vorba de „aranjamentele operaționale”, ce definesc mecanismele de control și verificare la nivelul fiecărui jalon din PNRR.

A doua condiție era cea legată de cele 21 de jaloane pe care țara noastră trebuia să le îndeplinească până la finalul anului 2021.

Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene a precizat că documentele necesare au fost încărcate în sistemul electronic al Comisiei Europene.

Documentul aprobat joi de Guvern îndeplinește cea de-a treia condiție, anume auditul PNRR.

„Decizia de astăzi – a fost reglementat mecanismul de nereguli, corupție și fraudă ce pot să apară în cadrul operațiunilor și proiectelor din PNRR. Pentru beneficiarii PNRR, nu vom mai avea corecții financiare ca în situația politicii de coeziune, iar neregulile vor fi tratate din perspectiva legislației naționale și vor fi stabilite amenzi sau alte sancțiuni prevăzute pentru nereguli în sistemul legislativ național”, a explicat ministrul Marcel Boloș.

În ceea ce privește faptele de corupție și fraudă, nu au existat schimbări. Astfel, în România, Departamentul de Luptă Antifraudă (DLAF) va putea sesiza Direcția Națională Anticorupție (DNA) în cazul în care descoperă infracțiuni în timpul implementării proiectelor din PNRR.

Totodată, acolo unde este cazul, Parchetul European (EPPO), condus de Laura Codruța Kovesi, va putea demara anchete în România în ceea ce privește gestionarea fondurilor din PNRR.

„Își vor urma cursul firesc de sesizare a organelor de cercetare penală și hotărârile instanțelor de judecată vor fi puse în aplicare la finalizarea anchetelor și obținerea deciziilor din partea instanțelor de judecată”, a explicat Marcel Boloș.

Până în acest moment, România a primit 1,9 miliarde de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență, sumă catalogată drept prefinanțare.

Sursă foto: Inquam Photos / George Călin

Share this...

Facebook

Twitter

Linkedin

Whatsapp