De ce se retrag trupele ruse din orașul Herson? Explicațiile specialiștilor

Retragerea trupelor ruse din orașul Herson, ocupat încă din primele zile ale invaziei, și de pe malul drept al fluviului Nipru, este o decizie militară apreciată, paradoxal, de figuri apropiate ale Kremlinului, dar privită cu scepticism de oficialii de la Kiev. Main News a stat de vorbă cu generalul în rezervă Virgil Bălăceanu și cu fostul ministru de Externe Cristian Diaconescu, pentru a afla ce se ascunde în spatele deciziei anunțate cu o zi în urmă de ministrul rus al Apărării, Serghei Șoigu.

Herson este singura capitală regională cucerită de forțele ruse pe parcursul invaziei, iar regiunea care îi poartă numele se află printre cele 4 teritorii ucrainene anexate de Moscova.

În schimb, contraofensiva lansată de Armata Ucrainei în luna septembrie a pus presiune pe conducerea militară a Federației Ruse.

În ultimele săptămâni, Federația Rusă a relocat cu forța mii de civili și a mutat capitala administrativă din orașul care poartă numele regiunii în Skadovsk, un port la Marea Neagră cu 15.000 de locuitori.

Totul a culminat miercuri, când Serghei Șoigu a anunțat că, pentru a „proteja sănătatea și viața” trupelor ruse, a ordonat retragerea de pe malul drept al fluviului Nipru și, implicit, din orașul Herson.

Imediat după, decizia a fost susținută public de doi aliați ai Kremlinului, anume Yevgheny Prigozhin, „Bucătarul lui Putin” și finanțatorul grupului paramilitar Wagner, și Ramzan Kadyrov, liderul pro-Kremlin al regiunii Cecenia.

„Inamicul nu ne dă daruri și nu ne face gesturi de bunăvoință(…)Ne mișcăm atent, fără să fim emoționați sau să facem riscuri inutile”, a fost prima reacție a președintelui Ucrainei, Volodymy Zelensky, transmisă în discursul din noaptea de miercuri spre joi și citată de Kyiv Independent.

Liderul de la Kiev nu a dat alte detalii despre Herson, dar a menționat că operațiunea de „liberare a întregului (nostru) teritoriu” trebuie condusă în așa fel încât să existe „cât mai puține victime”.

În ceea ce privește situația de pe front, pe parcursul zilei de 9 noiembrie, steagul Ucrainei a fost ridicat în mai multe localități de pe malul drept al fluviului Nipru. Una dintre ele, Pravdyne, este localizată la 45 de kilometri în vestul capitalei regionale.

Argumentele militare din spatele deciziei luate de Moscova

Regiunea Herson este separată de fluviul Nipru, al treilea ca lungime din Europa, ce izvorăște din Rusia și se varsă în Marea Neagră.

Foto – Regiunea Herson, separată de fluviul Nipru. Orașul Herson se află pe malul drept (vest), în timp ce cea mai mare parte din regiune, sub ocupație rusă, se află pe malul stâng (est) 

Deși armata ucraineană a avansat mai puțin înspre Herson decât în zona Harkiv în ultimele săptămâni, trupele ruse au fost puse în dificultate și pe malul drept al fluviului Nipru, a explicat generalul în rezervă Virgil Bălăceanu, fost reprezentant al României la Comandamentul NATO de la Bruxelles.

„Rușii s-au gândit că rezistența în capul de pod – pentru că este rezistența în malul drept al fluviului, un cap de pod extins – nu era bine-venită. Aprovizionarea trupelor cu tot ceea ce era necesar se făcea destul de greu, pentru că ucrainenii au lovit și au lovit cu succes și în mod continuu”, a declarat generalul (r) Virgil Bălăceanu, pentru Main News.

(Notă: Cap de pod – termen militar – porțiune de teren menținută sau cucerită pe malul opus al unei ape, în scopul trecerii la ofensivă sau al continuării ei)

Astfel, retragerea Armatei Ruse de pe malul drept al Niprului îi va permite să desfășoare mai multe trupe pe teritoriile încă ocupate, dar contestate de forțele ucrainene, din Donetsk, Lugansk, Crimeea și Zaporojie, a indicat generalul în rezervă.

„Generalii i-au spus lui Putin că mai bine vin pe malul stâng și întăresc apărarea, decât să reziste într-un cap de pod pe care îl mențin cu greu, nu datorită ineficienței forțelor, luăm în calcul și așa ceva, dar datorită condițiilor dificile de aprovizionare. Din punct de vedere militar, este o alegere foarte bună, au ales un obstacol foarte puternic – Fluviul Nipru.

Le va fi greu ucrainenilor să forțeze, pentru că nu pot să folosească trecerile permanente, întrucât sunt deteriorate și s-ar putea să fie deteriorate și mai mult în retragere. Forțarea este o opțiune militară foarte dificilă, mai ales când vorbim de un fluviu la dimensiunea și adâncimea Niprului”, a menționat generalul (r) Virgil Bălăceanu.

Înainte de anunțul referitor la retragerea trupelor ruse, publicațiile occidentale au transmis că mai multe poduri din regiune au fost distruse.

Situația de pe front – roșu deschis reprezintă teritoriul Ucrainei, ocupat de Federația Rusă / Explozia din jurul orașului Herson a fost raportată în zona Oleshky (malul stâng), în apropierea Podului Antonivsky; Cea de-a doua explozie a fost raportată în zona Kakhovka, în apropierea unei hidrocentrale / Foto – Liveuamap, 9 noiembrie, ora 23:55

Dilema „graniței” cu Ucraina și șansa unor posibile negocieri

Imediat după ce Federația Rusă a anunțat că a anexat cele patru teritorii ucrainene – Herson, Lugansk, Donetsk și Zaporojie, Kremlinul s-a confruntat cu o dilemă și a ezitat să dea un răspuns clar la o întrebare legată de viitoarele așa-zise granițe.

La sfârșitul lunii septembrie, operațiunea ilegală de anexare a fost pusă în practică în condițiile în care Federația Rusă nu controla în totalitate cele patru regiuni ucrainene.

„Este clar că gestica politică de legitimare a anexării celor 4 oblasturi din Ucraina nu era sustenabilă în teren. În momentul în care Moscova a luat deciziile de a formaliza un anumit tip de ocupație, practic nu avea resursa necesară pentru a se putea opune ofensivei ucrainene care avea drept scop eliberarea teritoriului național. Este un argument în plus cu privire la vulnerabilitatea și artificialitatea gesticii Moscovei în acel moment”, a explicat fostul ministru de Externe, Cristian Diaconescu, pentru Main News.

Astfel, Cristian Diaconescu consideră că retragerea de pe malul drept al fluviului Nipru ar putea avea și un scop politic – „stabilizarea frontierei cu Ucraina”.

Acest lucru a fost subliniat și de generalul (r) Virgil Bălăceanu, care a precizat că, cel puțin până acum, „granița o reprezenta linia de contact dintre ruși și ucraineni”, dar, într-un război, „liniile de contact sunt în schimbare continuă”.

„Sunt semnale în legătură cu posibilitatea începerii unor negocieri. Este o activitate foarte intensă pentru a determina părțile să se așeze la masă. Din această perspectivă, s-ar putea ca Rusia să considere ceea ce poate sprijini drept -politica faptului împlinit-, să intre într-un anumit dialog (…) începând de la acest aliniament militar și, din punct de vedere politic, să se angajeze într-un dialog în ceea ce privește o ieșire din această criză”, a indicat fostul ministru de Externe.

Cu două zile înainte, Zelensky a transmis că Ucraina va negocia cu Rusia în momentul în care Moscova îi va restaura teritoriile ocupate, îi va plăti pentru distrugerile materiale, iar cei care au fost implicați în crimele de război comise în timpul invaziei vor fi pedepsiți.

Purtătorul de cuvânt al Ministerului rus de Externe, Maria Zakharova, a spus, cu câteva ore înainte de anunțul lui Serghei Șoigu, că Rusia este dispusă să negocieze „luând în considerare realitatea actuală”.

Sursă foto: UNIAN