🇷🇴 Prezență vot alegeri prezidențiale

DIICOT și DNA susțin că menținerea unei vechimi de 10 ani pentru ocuparea unui post de procuror în cadrul celor două parchete ar putea duce, pe fondul crizei de personal, la gestionarea precară a fenomenului criminalității organizate și corupției la nivel înalt, ar crește riscurile pentru siguranța cetățeanului și ar duce la imposibilitatea îndeplinirii obligațiilor asumate de România din perspectiva convențiilor internaționale. 

„Cu caracter principial, subliniem că modificarea legii nr. 304/2004, în sensul reducerii vechimii necesare pentru funcționarea procurorilor în cadrul DNA și DIICOT, este un demers legislativ necesar și solicitat, în mod constant, de către conducerea Ministerului Public, având în vedere că în perioada 2017-2021 cele două instituții au întâmpinat dificultăți în derularea activităților curente, în contextul unui deficit de personal de peste 40%”, se arată într-un comunicat de presă transmis de DIICOT și DNA.

Pe 28 iunie, Senatul adopta, în calitate de for decizional, un proiect de lege care modifica vechimea necesară participării la concursurile pentru numirea procurorilor din cadrul DNA și DIICOT, de la 10 ani, cât este în prezent, la 7 ani.

CITEȘTE ȘI: Deblocarea admiterii în Magistratură și modificarea limitei de vechime necesară pentru a fi numit procuror la DIICOT și DNA, adoptate de Senat

Judecătorii Înaltei Curți de Casaţie şi Justiţie au decis, în unanimitate, sesizarea Curţii Constituţionale, înainte de promulgare, în legătură cu modificările la Legea privind statutul magistraților și organizarea judiciară, menționate anterior.

DNA și DIICOT au transmis, vineri, către CCR, un Memoriu Amicus Curiae privind observațiile celor două parchete la sesizarea ÎCCJ.

Plenul Curții Constituționale urmează să discute sesizarea Instanței Supreme miercuri, pe 14 iulie.

Redăm, în totalitate, poziția DNA și DIICOT

„Azi, 09.07.2021, s-a transmis Curții Constituționale un MEMORIU AMICUS CURIAE privind observațiile Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism și Direcției Naționale Anticorupție la sesizarea formulată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie referitoare la neconstituționalitatea prevederilor Legii pentru modificarea și completarea Legii 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor și pentru modificarea Legii nr.304/2004 privind organizarea judiciară.

În contextul discutării în data de 14.07.2021, de către plenul Curții Constituționale, a obiecției de neconstituționalitate a legii pentru modificarea și completarea legii nr 303/2004 și pentru modificarea legii 304/2004 în ceea ce privește reducerea vechimii necesare pentru funcționarea în cadrul DNA și DIICOT, reprezentanții celor două instituții solicită public instanței de contencios constituțional să evalueze dispozițiile criticate în mod obiectiv și în concordanță cu raționamentul utilizat în deciziile anterioare care priveau organizarea Ministerului Public.

Cu caracter principial, subliniem că modificarea legii nr. 304/2004, în sensul reducerii vechimii necesare pentru funcționarea procurorilor în cadrul DNA și DIICOT, este un demers legislativ necesar și solicitat, în mod constant, de către conducerea Ministerului Public, având în vedere că în perioada 2017-2021 cele două instituții au întâmpinat dificultăți în derularea activităților curente, în contextul unui deficit de personal de peste 40%.

Menținerea unei vechimi de 10 ani pentru accederea la postul de procuror în cadrul DNA și DIICOT, în condițiile în care conduce la permanentizarea deficitului acut de personal, este de natură să conducă la o gestionare precară a fenomenului criminalității organizate și corupției la nivel înalt, să crească riscurile pentru ordinea publică și siguranța cetățeanului, asociate acestor tipuri de infracțiuni și să ducă la imposibilitatea îndeplinirii obligațiilor asumate de autoritățile naționale din perspectiva convențiilor internaționale împotriva corupției, strategiilor de combatere a criminalității organizate și corupției la nivelul Uniunii Europene, strategiei europene de securitate și strategiei Uniunii Europene în materie de droguri.

Modificarea criticată prin obiecția de neconstituționalitate nu este de natură să încalce nicio dispoziție constituțională, argumentele referitoare la încălcarea dispozițiilor art 1 alin. (5) din Constituție, art 16 alin. (1) din Constituție și art 131 alin. (1) din Constituție fiind tratate de instanța de contencios constituțional în jurisprudența sa recentă cu privire la organizarea structurilor din cadrul Ministerului Public.

Argumentul principal de neconstituționalitate, din perspectiva autorului obiecției, este reprezentat de instaurarea unor norme derogatorii de la dreptul comun în ceea ce privește condițiile și modalitatea de accedere în funcția de procuror în cadrul DNA și DIICOT. Ori, această opțiune a legiuitorului de a crea norme derogatorii pentru structurile specializate a existat încă de la înființarea DNA și DIICOT, fără a pune vreodată o problemă de încălcare a normelor constituționale.

De altfel, în decizia nr. 33/2018 Curtea Constituțională a României își expune cu claritate opinia că ”înființarea unor structuri de parchet specializate pe domenii de competență materială (D.N.A. sau D.I.I.C.O.T.) sau personală (Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție) constituie expresia opțiunii legiuitorului, care, în funcție de necesitatea prevenirii și combaterii anumitor fenomene infracționale, decide cu privire la oportunitatea reglementării acestora.” (par. 135)

Mai mult, analizând tocmai derogări în ceea ce privește funcționarea unei structuri din cadrul Ministerului Public, Curtea Constituțională susține în cuprinsul deciziei nr. 390/2021 că, ”În ceea ce privește caracterul derogator al reglementării (…)opțiunea legiuitorului de a reglementa în cuprinsul actului normativ prin care se înființează noua structură de parchet acele norme de drept care prezintă caracter de specificitate nu afectează constituționalitatea acestei din urmă legi, de vreme ce principiul invocat nu are o consacrare constituțională, iar toate celelalte elemente care vizează statutul procurorului rămân pe deplin aplicabile” (par 58)

În același sens, în decizia nr. 33/2018 Curtea, fără a sesiza vreo problemă de constituționalitate reiterează că ”În prezent, Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, în titlul III – Ministerul Public, capitolul II – Organizarea Ministerului Public, prevede trei secțiuni referitoare la structurile de parchet înființate pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție: secțiunea 1 – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, secțiunea 11- Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism și secțiunea a 2-a – Direcția Națională Anticorupție.

Cele două direcții sunt structuri cu personalitate juridică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, cu competențe în combaterea criminalității organizate și terorismului, respectiv în combaterea infracțiunilor de corupție.
Statutul procurorilor care își desfășoară activitatea în aceste structuri este cel prevăzut de dispozițiile Legii nr. 303/2004, act normativ cu caracter de drept comun în materia statutului judecătorilor și procurorilor.

Însă, având în vedere specializarea acestor parchete, legiuitorul a prevăzut unele dispoziții derogatorii sub aspectul condițiilor de acces (interviu organizat de comisii speciale), de evaluare anuală a rezultatelor sau de încetare a activității (revocarea prin ordin a procurorului șef) în ceea ce privește procurorii celor două direcții, chiar în cuprinsul acestei legi.” (par. 131)

Vechimea necesară pentru funcționarea în cadrul unei structuri de parchet și dobândirea gradului profesional cu caracter temporar nu sunt prevăzute în legea fundamentală și nici nu sunt elementele esențiale în ceea ce privește îndeplinirea rolului Ministerului Public în apărarea ordinii de drept. De altfel, dacă această teză ar fi fost adevărată aceleași probleme de constituționalitate s-ar fi pus și în 2017, în momentul stabilirii vechimii de 10 ani pentru funcționarea în cadrul DNA și DIICOT.

De asemenea, opțiunea pentru modalități diferite de accedere la o structură a sistemului judiciar se poate constata și în ceea ce privește accederea la Înalta Curte de Casație și Justiție unde, legiuitorul a considerat că susținerea unui examen similar celor pentru tribunale sau curți de apel nu este o variantă aptă să producă rezultatul dorit, fără ca această opțiune să conducă la o dezbatere privind constituționalitatea normelor aplicabile.

Având în vedere însăși jurisprudența Curții Constituționale în această materie, jurisprudență pe care instanța de contencios constituțional a susținut-o în mod repetat, considerăm că nu există niciun element tehnic, obiectiv și legal care să conducă în situația prezentă la un reviriment jurisprudențial și la admiterea obiecției de neconstituționalitate doar prin raportare la instituțiile la care aceasta se referă”

Sursă foto: Inquam Photos / Octav Ganea

Share this...

Facebook

Twitter

Linkedin

Whatsapp