🇷🇴 Prezență vot alegeri prezidențiale

Comisia Europeană arată, în raportul privind statul de drept în România, că, deși sistemul judiciar se află într-un proces de reformă structurală, există o serie de aspecte care încă provoacă îngrijorare, precum noul sistem de anchetare a magistraților, sancțiunile disciplinare și puterea șefului Inspecției Judiciare, deficitul de magistrați sau durata excesivă a proceselor civile și penale. România a fost inclusă pe lista statelor care prezintă un risc ridicat la adresa libertății, independenței politice și incluziunii sociale ale instituțiilor media. 

Aproximativ jumătate dintre români (48%) și companiile din România (49%) consideră că nivelul independenței sistemului judiciar din țară este „destul de sau foarte bun”, în timp ce 72% dintre cetățeni susțin că flagelul corupției este răspândit în țară, cu 4% peste media Uniunii Europene.

Totodată, aproximativ jumătate dintre români (46%) sunt de părere că viața de zi cu zi le este afectată de corupție, cu peste 20% mai mult decât media UE (24%).

Raportul privind statul de drept în România

Comisia Europeană arată, în raportul citat, că proiectele Legilor Justiției, prezentate de Ministerul de resort în luna mai, sunt primele proiecte care își propun să reformeze în profunzime legile ce se află în vigoare din anul 2004.

„(n.r. România) trebuie să se asigure că prin refacerea Legilor Justiției vor fi consolidate garanțiile pentru independența justiției, inclusiv reformarea regimului disciplinar pentru magistrați, și vor fi luate măsurile necesare pentru a rezolva îngrijorările legate de investigarea și urmărirea penală a infracțiunilor comise în interiorul sistemului judiciar”, sunt recomandările forului european.

În ceea ce privește desființarea Secției de Investigare a Infracțiunilor din Justiție și crearea unei noi structuri în interiorul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, forul european arată că noul sistem aduce îmbunătățiri doar din perspectiva numărului de procurori care vor ancheta infracțiunile comise de magistrați.

În schimb, Comisia susține că procesul de numire a procurorilor la noua secție, fără avizul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), nu se bazează pe proceduri meritocratice. Totodată, forul european arată că nu există garanții pentru a se asigura că magistrații nu vor fi presați prin intermediul unor plângeri penale.

„Rămâne de văzut care va fi impactul asupra investigării și urmăririi penale în cazurile de corupție”, mai arată Comisia Europeană.

Raportul mai citează și cazul judecătorului Cristi Dănileț, ce a fost exclus din magistratură în urma unor clipuri video postate pe pagina de TikTok, și notează că implementarea cadrului legal referitor la sancțiunile disciplinare ridică anumite îngrijorări în ceea ce privește independența magistraților.

„Pentru a menține independența instanțelor, e necesară prevenirea devierii regimului disciplinar de la scopul de bază, fără a fi folosit pentru a exercita control politic asupra deciziilor din sistemul judiciar sau a pune presiune pe judecători”, potrivit sursei citate.

Comisia Europeană mai precizează că în ultimul an nu au existat îmbunătățiri în ceea ce privește deficitul de magistrați și menționează că, deși eficiența instanțelor în ceea ce privește cazurile civile și comerciale este stabilă, a scăzut în ceea ce privește cazurile adminsitrative.

„România rămâne sub supravegherea atentă a Comitetului Miniștrilor din Consiliul Europei pentru durata excesivă a procedurilor civile și penale și lipsa unor soluții eficiente în acest sens”, se arată în raportul Comisiei.

Deși competența DNA a fost redusă, eficiența anchetelor și a sancțiunilor aplicate în lupta împotriva corupției este îmbunătățită, potrivit raportului menționat.

„Dificultățile rămân în recrutarea procurorilor în cadrul DNA, în particular din cauza cerințelor legate de vechime”, notează oficialii europeni.

Totodată, Comisia le cere parlamentarilor români să îmbunătățească Codurile de conduită, să reglementeze modul în care pot face lobby, să asigure transparență în ceea ce privește contractele de publicitate ale partidelor și să îmbunătățească protecția avertizorilor de integritate.

În ceea ce privește libertatea presei, există o serie de probleme indicate de oficialii europeni, printre care se numără lipsa transparenței asupra conducerilor instituțiilor media, amenințările și cazurile de agresiuni fizice împotriva jurnaliștilor și implementarea deficitară a Legii privind informațiile de interes public.

Comisia Europeană a făcut și o serie de recomandări, pe lângă cele prezente în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și cele din Mecanismul de Cooperare și Verificare (MCV):

• Reglementarea „lobby-ului” în Parlament;
• Rezolvarea problemelor operaționale cu care se confruntă DNA;
• Îmbunătățirea regulilor și mecanismelor, pentru a garanta independența editorială a instituțiilor media publice;
• Să asigure consultări publice eficiente înainte de a adopta proiecte de legi;
• Să continue eforturile de a înființa Instituția Națională a Drepturilor Omului;

Sursă foto: Inquam Photos / Octav Ganea

Share this...

Facebook

Twitter

Linkedin

Whatsapp