🇷🇴 Prezență vot alegeri prezidențiale

Şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă (DSU), secretarul de stat în cadrul MAI Raed Arafat, a explicat cum funcţionează sistemul de urgenţă din România, într-o postare pe pagina sa de Facebook. „Sistemul de urgenţă din România este unul complex, interdependent, care integrează mai multe structuri care aparţin mai multor instituţii, aflate din 2014 sub o coordonare unitară integrată, asigurată de DSU”, a subliniat el.

Raed Arafat a prezentat un material video cu intervenţia elicopterului SMURD de la Caransebeş, judeţul Caraş-Severin.

„O nouă misiune de salvare aeriană realizată de echipa de pe elicoptetul SMURD din Caransebeş! Filmuleţul arată medicul SMURD şi pacientul accidentat, ridicaţi, cu ajutorul troliului, dintr-o zona montană greu accesibilă. Astfel de misiuni de salvare sunt finanţate în cea mai mare parte din bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Afacerilor Interne”, a scris Arafat.

Secretarul de stat în cadrul MAI a explicat şi cine plăteşte costurile pentru personal, dar şi pentru o astfel de intervenţie.

„Astfel, plata costurilor salariale ale medicului şi ale asistentului medical, care provin din unităţile de primiri urgenţe, este asigurată din bugetul de stat prin Ministerul Sănătăţii, la fel şi costurile materialelor sanitare şi ale medicamentelor. Restul cheltuililor care includ costurile salariale ale piloţilor, costurile de operare ale elicopterului, precum şi costurile de mentenanţă ale acestuia, sunt asigurate de Min. Afacerilor Interne, ele alcătuind peste 90% din totalul costului orei de zbor. Numărul orelor de zbor asigurate de Inspectoratul General de Aviaţie din cadrul MAI pentru activitatea medicală de urgenţă şi pentru operaţiunile SMURD de salvare aeromedicala depăşeşte 6500 / an, diferenţa de până la aprox. 9000 de ore de zbor / an fiind orele pentru instruire şi pentru misiunile specifice situaţiilor de urgenţă non-medicale, precum şi pentru cele de ordine publică. Cu alte cuvinte, marea majoritate a orelor de zbor efectuate de Inspectoratul General de Aviaţie din cadrul Ministerului Afacerilor Interne sunt destinate asigurării asistenţei medicale de urgenţă! La rândul sau, Inspectoratul General de Aviaţie se află în coordonarea Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă, care are rolul coordonării integrate în ce priveşte asigurarea misiunilor de proectie civilă, inclusiv a celor de asistenţă medicală de urgenţă şi de Salvamont”, a arătat Arafat.

Finanţarea Salvamont revine autorităţilor locale, a adăugat Arafat.

„Finanţarea misiunilor executate de Salvamont provine din bugetul autorităţilor publice locale chiar dacă coordonarea operaţională este asigurată de Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă. La o misiune de acest tip participa de obicei mai multe structuri. Astfel, în afară echipajului aerian de salvare, participa după caz, structurile Salvamont, Jandarmeriei Montane, Serviciile de Ambulanţă, structurile IGSU care includ şi echipajele terestre SMURD. Totodată participă şi unităţile de primiri urgenţe prin personalul medical care deserveşte elicopterele sau ambulanţele de terapie intensivă precum şi prin faptul că asigura continuitatea îngrijirilor pacientului şi investigării acestuia până la internare sau transfer către altă unitate sanitară cu nivel de competenţă mai ridicat. În cazul transferului, din nou se apelează la structurile aeriene sau terestre ale SMURD sau la Serviciile de Ambulanţă”, a mai scris Raed Arafat.

Şeful DSU a menţionat că misiunile de salvare cu troliu sunt parte dintr-un proiect implementat în 2013-2016.

„Pentru executarea misiunilor cu troliu, un proiect finanţat de guvernul elveţian a fost implementat, în perioada 2013-2016, de Inspectoratul General de Aviaţie şi REGA (Serviciil Arrian de Salvare din Elveţia) fiind pregătiţi medicii, asistenţii, personalul Salvamont şi în mod deosebit piloţii, ca să poată execută astfel de misiuni complexe în siguranţă. Primele misiuni SMURD realizate folosind troliul pentru salvarea persoanelor din zonele greu accesibile au fost executate în anul 2016. Începând cu anul trecut s-a deschis primul punct de salvare aeromedicala într-o zona montană la Caransebeş, urmând că în cursul acestui an să mai deschidem două puncte, unul la Braşov şi al-doilea în judeţul Suceava”, a adăugat Raed Arafat.

Raed Arafat a concluzionat că sistemul de urgenţă din România, aşa cum este el gândit acum, este unul complex.

„Sistemul de urgenţă din România este unul complex, interdependent, care integrează mai multe structuri care aparţin mai multor instituţii, aflate din 2014 sub o coordonare unitară integrată, asigurată de DSU!”, a mai scris Raed Arafat.

Ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila, a afirmat, joi, că recunoaşte public toate meritele şefului Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă, Raed Arafat, precizând că a făcut o treabă foarte bună în organizarea serviciilor medicale de urgenţă, dar a menţionat că acestea trebuie integrate la nivelul Ministerului Sănătăţii.

Sursă foto: Inquam Photos / Octav Ganea

Share this...

Facebook

Twitter

Linkedin

Whatsapp