Propunerile Băncii Mondiale pentru reforma „pensiilor speciale” ale militarilor
Modificările la planul de pensii militare care au avut loc în perioada 2015-2019 sunt de aşteptat să aibă un impact pe termen lung, având ca rezultat scăderea treptată a cheltuielilor cu pensiile militare ca pondere din PIB, se arată în sinteza Raportului de analiză, evaluare a impactului şi ecomandări pentru reforma pensiilor speciale elaborat de Banca Mondială, care menţionează că în 2019, valoarea medie a pensiei militare a fost de peste 3 ori mai mare decât prestaţia medie în sistemul general de pensii, iar în 2022 raportul s-a redus la 2,4 ori. Banca Monsială avansează mai multe scenarii de reformă pentru sistemul pensiilor militare şi analizează impactul acestora.
Scenarii de reformă propuse de Banca Mondială pentru pensiile militare şi impactul preconizat, conform sintezei raportului BM transmise de Ministerul Muncii:
1. Menţinerea actualelor prevederi legislative
Acest scenariu ia în considerare o rată de înlocuire de 65% pentru o formulă de beneficii pentru carieră pe 25 de ani, cu o reducere (sau creştere) de 1% pentru fiecare an de serviciu sub (sau peste) ţinta de 25 de ani şi baza de venit de 6 luni pentru calcul a pensiilor. Include, de asemenea, indexarea anuală a prestaţiilor de 2,8% în 2022, 7,8% în 2023 şi inflaţia decalată de 2 ani, după aceea, urmând regulile actuale de indexare.
În ipoteza că salariile în economie vor creşte mai mult decât inflaţia, este de aşteptat ca adecvarea relativă a beneficiilor să scadă. În timp ce pensia medie brută astăzi reprezintă aproximativ 77% din salariul mediu pe economie, se preconizează că acest raport va scădea la 63% până în 2030 şi va scădea sub 50% până în 2037. Impactul pe termen lung al reformelor ce au vizat pensiilemilitare în trecut (în principal reducerea ratei de înlocuire la 65% şi trecerea la indexarea în funcţie de rata inflaţiei) ar reduce rata beneficiilor pe termen lung la niveluri comparabile cu pensia generală sistem.
2. Perioada de referinţă de 12 luni
Această modificare are un impact modest asupra cheltuielilor cu pensiile şi asupra nivelurilor pensiilor în comparaţie cu scenariul de bază. Cheltuielile totale cu pensiile sunt reduse cu cel mult 2% în perioada de simulare şi rămân la niveluri similare faţă de valoarea de referinţă pe toată perioada de simulare (cu cheltuielile medii pe termen lung de 0,72% PIB).
3. Rata de înlocuire de 45%.
Acest scenariu presupune o modificare a formulei, astfel încât rata ţintă de înlocuire să scadă la 45% pentru o carieră de 25 de ani în sistem.
Acest scenariu ar reduce semnificativ cheltuielile cu pensiile şi nivelul beneficiilor. Cheltuielile cu pensiile urmează o traiectorie descendentă mai marcată după 2027, ajungând la 0,6% din PIB până în 2047 şi apropiindu-se de 0,5% din PIB până în 2070 (cu cheltuielile medii pe termen lung de 0,62% din PIB). Nivelurile relative ale beneficiilor scad mai rapid în acest scenariu, raportul beneficiilor scăzând sub 60% până în 2032 şi sub 40% până în 2047.
Cu toate acestea, adecvarea beneficiului va scădea substanţial, eliminând potenţial economiile de cheltuieli proiectate.
Până în 2070, rata beneficiilor va converge către cea proiectată pentru sistemul general de pensii datorită ratei de indexare mai scăzute utilizate. Acest lucru poate duce la presiuni sporite de a revizui salariile militare, de a implementa măsuri ad-hoc pentru a ţine evidenţa între salariile din economie şi pensiile militare sau de a schimba regulile de indexare – oricare dintre acestea ar putea elimina economiile proiectate.
Aşadar, acest scenariu nu ar duce la reducerea cheltuielilor pe termen lung.
4. Perioada de referinţă la nivelul întregii cariere
Acest scenariu evaluează impactul prelungirii perioadei de referinţă pentru calcularea câştigurilor medii de la perioada curentă de 6 luni la o medie pe întreaga carieră.
Rezultatele acestei eventuale modificări ar fi similare cu rezultatele menţionate pentru scenariul anterior (rata de înlocuire de 45%). Ca şi în scenariul precedent, cheltuielile cu pensiile scad sub 0,6% din PIB după 2047 şi sub 0,5% după 2068 (cu cheltuielile medii pe termen lung de 0,61% din PIB).
De asemenea, raportul mediu al beneficiilor urmează un model foarte asemănător ca în scenariul anterior. Raportul dintre pensia militară medie şi salariul mediu pe economie scade în acest scenariu sub 60% după 2029 şi ajungând la 30% până în 2060, cu prestaţii medii puţin mai mici spre sfârşitul perioadei.
Modificările la planul de pensii militare care au avut loc în perioada 2015-2019 sunt de aşteptat să aibă un impact pe termen lung, având ca rezultat scăderea treptată a cheltuielilor cu pensiile militare ca pondere din PIB şi, în timp, reducerea generozităţii prestaţiei în comparaţie. la prestaţia medie în sistemul general de pensii. În 2019, valoarea medie a pensiei militare a fost de peste 3 ori mai mare decât prestaţia medie în sistemul general de pensii. În 2022, însă, raportul s-a redus la 2,4 ori.
Datele statistice recente privind numărul de beneficiari care primesc pensie militară, valoarea medie a acestor prestaţii şi beneficii în sistemul general de pensii, precum şi datele agregate privind cheltuielile şi contribuţiile relevă că numărul de beneficiari a crescut de la 177.063 în 2019 la 197.134 în 2022, iar cheltuielile cu pensiile militare au ajuns în 2022 la peste 10 miliarde de lei, de la puţin peste 8 miliarde în 2019. Conform aceloraşi date, în 2019, pensia militară medie era de 3.784 de lei, în timp ce pensia medie în sistemul general de pensii era de 1.247 de lei, raportul dintre ele fiind de 303%. În 2022, pensia militară medie era 4.302, în timp ce pensia medie din sistemul general era 1.775, raportul dintre ele scăzând la 242%.
Sursa foto: Inquam Photos / George Călin
Comentarii