Presa maghiară: Nu România, ci noi suntem sursa majorității migranților neînregistrați
Premierul Ungariei, Viktor Orban, se confruntă cu o provocare majoră dacă obiectivul cheie al președinției ungare a Uniunii Europene (UE) din 2024 este cu adevărat „axat pe realizarea aderării României la Spațiul Schengen”, titrează publicația maghiară 24hu. „Noi suntem sursa majorității migranților neînregistrați care ajung în Austria”, se scrie de fapt în presa austriacă, arată jurnaliștii maghiari.
România a eșuat anul trecut procesul de aderare la Spațiul Schengen, ca urmare a veto-ului exprimat de Austria. Guvernul austriac, condus de cancelarul Karl Nehammer, nu este dispus însă nici acum să își modifice poziția, acest lucru fiind recent confirmat din nou într-un interviu acordat ziarului german Tageszeitung (taz.de) în Viena, notează jurnaliștii maghiari.
Ministerul Afacerilor Interne din Austria este controlat de Partidul Popular Austriac (ÖVP). Cancelarul Nehammer și ministrul de Interne, Gerhard Karner, sunt amândoi politicieni ÖVP (în plus, Nehammer a fost, de asemenea, șeful departamentului de Interne, care stabilește poziția Austriei cu privire la problemele de securitate la frontieră, conform sursei menționate anterior). Potrivit lor, atât timp cât problema refugiaților în Europa rămâne nerezolvată, nu ar fi bucuroși să vadă românii și bulgarii în zona Schengen.
Ungaria și Polonia joacă un rol cheie în rezolvarea situației, blocând planurile Uniunii Europene, aceleași planuri prin care Viena ar condiționa aderarea Bucureștiului și Sofiei la Schengen. Oliver Das Gupta a scris despre acest lucru în cotidianul austriac Der Standard. Titlul articolului este grăitor: „Prietenul lui Nehammer, Orbán, este coresponsabil pentru problema migrației din Austria”.
Der Standard scrie că, în ciuda faptului că Ungaria continuă să lase refugiații să intre în Occident și acceptă foarte puține cereri de azil, Viktor Orbán nu este criticat de liderii ÖVP, ci mai degrabă e împins de la spate. Aceștia fac acest lucru în condițiile în care 80% din cei peste 100.000 de migranți care au intrat ilegal în Austria anul trecut proveneau din Ungaria. Das Gupta susține acest lucru argumentând că, potrivit Ministerului de Interne austriac, „rutele de contrabandă trec în principal prin Serbia și Ungaria”.
Potrivit taz.de, 70% dintre migranții admiși în Austria nu au fost înregistrați înainte în nicio altă țară europeană. Cu toate acestea, declarațiile poliției și ale Ministerului de Interne ungar contrazic afirmația potrivit căreia autoritățile ungare sunt implicate activ în transferul „migranților” în Austria: în comunicatele lor se menționează întotdeauna granița sârbă, unde îi escortează înapoi pe imigranții ilegali reținuți.
Prin urmare, România se află într-o poziție dificilă: deși este mai puțin atractivă pentru refugiați decât Ungaria și deși migranții aleg „ruta maghiară”, austriecii continuă să blochează intrarea României în spațiul Schengen. Faptul că Ungaria este „mai populară” în rândul refugiaților a fost relatat recent de mass-media publică austriacă ORF, iar Ákos Hadházy a atras și el atenția asupra acestui lucru.
Potrivit raportului original al radioului Ö1, care face parte din mass-media publică ORF, există practic două modalități de a intra în Austria ca migrant din Serbia. Se pare că frontierele croato-sârbe și bosniace-sârbe nu sunt abordate de austrieci, iar aceasta nu este o rută foarte importantă, deoarece războaiele sud-slave au facilitat trecerea ilegală a frontierei de către cei care se împiedică de mine explozive în aceste zone. Una dintre rutele alese de migranți duce direct prin Ungaria, în timp ce cealaltă trece prin România. Dar aceasta din urmă, potrivit lui Ö1, își pierde din ce în ce mai mult „atracția” pentru migranți, în ciuda justificării lui Nehammer de a bloca aderarea Bucureștiului la Schengen.
În plus, site-urile Ö1 și ORF subliniază că Nehammer încerca să coopereze cu cele două țări prin care trece ruta mai populară a refugiaților, Ungaria și Serbia. În iunie, de exemplu, Cancelarul i-a invitat pe „populistul de dreapta Viktor Orbán” și pe președintele sârb să consolideze cooperarea dintre cele trei țări pentru a opri migrația. Der Standard notează că Orbán se comportă diferit prin comparație cu Aleksandar Vucic: în timp ce sârbii au abolit sau restricționat călătoriile fără vize din unele țări care agravează problema migrației, Orbán „se angajează în activități distructive”. Guvernul său a eliberat traficanți de persoane, fapt criticat chiar și de FPÖ”, subliniază Das Gupta (FPÖ este Partidul Libertății din Austria, un grup puternic anti-imigranți și în prezent cel mai popular partid din Austria).
Potrivit Ö1, România este mai eficientă decât gardul de patru metri înălțime al Ungariei: în cadrul poliției de frontieră române au fost instalate camere termice și drone. De asemenea, polițiștii de frontieră români, bine echipați din punct de vedere tehnic, sunt sprijiniți de organizația europeană de supraveghere a frontierelor,w Frontex.
„Calea maghiară” a devenit mai atractivă și dintr-un alt motiv, potrivit Ö1. În mod paradoxal, este vorba de nerespectarea de către Ungaria a standardelor europene în materie de azil. Respingerea nu funcționează pentru Ungaria. Acesta este motivul pentru care migranții îi aleg pe maghiari, deoarece dacă sunt înregistrați mai întâi în România, de exemplu, și ajung în Austria sau Germania, pot fi trimiși înapoi în țara care i-a înregistrat prima dată, în principal din cauza „regulilor de la Dublin”.
Regulile Dublin funcționează între Austria și România: în 2022, austriecii au trimis 94 de persoane înapoi în România, iar această tendința este ascendentă, potrivit ORF. În schimb, refugiații nu pot fi trimiși înapoi în Ungaria, unde instanțele europene au decis că drepturile omului în cazul refugiaților nu sunt garantate. Astfel, în mod paradoxal, prin nerespectarea normelor europene, ORF spune că Ungaria devine atractivă pentru refugiați, deoarece, dacă reușesc să ajungă într-o altă țară din UE, nu sunt amenințați cu trimiterea înapoi în Ungaria.
Austria își intensifică controalele la frontieră pentru că are cel mai mare număr de cereri de azil pe cap de locuitor din Europa, potrivit Politico, și pentru că se apropie alegerile din 2024, iar țara este din ce în ce mai mult de extremă dreapta. Nu numai că Partidul Libertății (FPÖ), de dreapta radicală și anti-imigrație, a devenit cel mai puternic partid în sondajele de opinie, dar și activiștii chiar mai radicali decât FPÖ au manifestat împotrivă.
Între timp, Partidul Popular Austriac (ÖVP), aflat la guvernare, a coborât pe locul al treilea în sondaje:
FPÖ are 28%
SPÖ, social-democrat 24%,
ÖVP doar 23%.
Cu alte cuvinte, Partidul Poporului, care avea încă peste 37% la alegerile din 2019, ar fi acum cu 14 procente mai rău decât acum patru ani.
Cancelarul austriac, unul dintre cei mai importanți parteneri occidentali ai lui Viktor Orbán, blochează astfel aderarea României la Schengen. Totuși, acest lucru intră în contradicție și cu planurile premierului ungar, Orbán declarând în iulie, la Băile Tușnad, că: „le recomandăm, de asemenea, fraților și surorilor noastre din România să ia act de faptul că Ungaria sprijină pe deplin cea mai mare ambiție națională a României în prezent, aderarea la Schengen, și am dori să subliniem că, de la 1 iulie 2024, Ungaria va deține președinția Uniunii Europene și că prioritatea programului nostru este obținerea aderării României la Schengen”.
Foto: Inquam Photos / Alex Nicodim
Comentarii