🇷🇴 Prezență vot alegeri prezidențiale

Șase oferte au fost depuse la licitația organizată de Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere pentru realizarea studiului de fezabilitate necesar construirii drumului de mare viteză București-Alexandria, parte din așa-numita Autostrada Sudului.

Este vorba despre:

1. Asocierea DP CONSULT SA – SC EXPLAN SRL – SCA TEAHA&FUZESI

2. Asocierea EGIS ROMANIA SA – EGIS INTERNATIONAL SAS – ITALROM INGINERIE INTERNATIONALA SRL

3. Asocierea G&M ROAD BUILDING ENGINEERING SRL – SC BUILDING DESIGN 2000 TOP SRL – SC IRIMAT CONS SRL – CONSORZIO STABILE EBG GROUP

4. Asocierea ROMAIR CONSULTING SRL – INSTITUT IGH DD – EXPERT PROIECT 2002 SRL

5. Asocierea VIAPONTE ROM SRL – METROUL SA – CAPITAL VISION SRL

6. Ofertant YUKSEL PROJE AS.

Valoarea estimată a contractului este între 17,6 și 20,9 milioane lei fără TVA, finanțarea fiind asigurată din fonduri europene nerambursabile. Durata contractului va fi de 17 luni, din care 14 pentru studiul de fezabilitate și 3 luni pentru asistența tehnică și raportul financiar final.

Premieră pentru compania de drumuri

Procedura de achiziție este bazată pe noul model de caiet de sarcini dezvoltat de CNAIR, prin care va rezulta un „preliminary design”, o documentație un nivel de detaliu apropiat de un proiect tehnic, dar care totuși va lăsa libertate constructorilor să vină cu soluții inovatoare și să facă ajustări tehnologice pe design.

Proiectul „de suflet” al lui Dragnea

Propusă inițial în 2004 „Autostrada Sudului” (Bucureşti – Alexandria – Roşiori – Slatina – Craiova – Lugoj – Timişoara) s-a regăsit constant printre promisiunile PSD. În campania electorală din anul 2012, proiectul a fost împins pe agendă de către Liviu Dragnea, pe atunci președinte al Consiliului Județean Teleorman, iar Victor Ponta a promis solemn în fața teleormănenilor realizarea proiectului. În 2014, „Autostrada Sudului” a fost inclusă în Master Planul General de Transport ca drum expres, însă anii au trecut și nimic concret nu s-a realizat.

Înainte de alegerile parlamentare din 2016, Dragnea a revenit cu ideea construirii unui drum de mare viteză care să lege județul său de baștină de București, proiectul fiind inclus și în celebrul program de guvernare. Cum în acea perioadă investițiile în infrastructură nu reprezentau o prioritate pentru guvernul social-democrat, „Autostrada Sudului” a fost scoasă de la sertar și transferată către Comisia Națională de Strategie și Prognoză, care era condusă de Ion Ghizdeanu, un apropiat al tandemului Dragnea – Vâlcov. CNSP a publicat în 2019 un studiu sumar de fundamentare pe baza căruia s-ar fi dorit implementarea unui parteneriat public-privat.

În cele din urmă, PSD a ieșit de la guvernare în toamna anului 2019, iar PNL a renunțat la  construirea drumurilor în parteneriat public-privat, idee contestată vehement de societatea civilă.

Sursa foto: Inquam Photos / Alex Nicodim

Share this...

Facebook

Twitter

Linkedin

Whatsapp