O judecătoare din România, în completul CPI care va examina cererea de arestare pe numele lui Benjamin Netanyahu
Procuratura Curţii Penale Internaţionale (CPI) a cerut mandate de arestare pentru premierul israelian Benjamin Netanyahu şi pentru ministrul apărării, Yoav Gallant, precum şi pentru principalii trei lideri ai Hamas, pentru presupuse crime de război şi crime împotriva umanităţii. Cererea procurorului Karim Khan va ajunge la o cameră preliminară formată din trei magistraţi, prezidată de judecătoarea din România Iulia Motoc.
Judecătoarea Iulia Motoc, fost reprezentant al României la CEDO şi fost judecător constituţional, a fost aleasă judecător al Curţii Penale Internaţionale la sfârşitul anului trecut.
Reuters prezintă ce urmează să se întâmple în continuare şi care ar putea fi impactul demersului procurorului CPI asupra relaţiilor diplomatice şi a altor procese judiciare care au în atenţie războiul din Gaza.
Ce urmează la CPI
Cererea procurorului Karim Khan ajunge la o cameră preliminară. Camera va fi compusă din trei magistraţi: judecătorul-preşedinte Iulia Motoc din România, judecătoarea mexicană Maria del Socorro Flores Liera şi judecătoarea Reine Alapini-Gansou din Benin.
Nu există un termen limită pentru ca judecătorii să decidă dacă vor emite mandate de arestare. În cazurile anterioare, judecătorilor le-a luat de la puţin peste o lună până la câteva luni.
În cazul în care judecătorii sunt de acord că există „motive rezonabile” pentru a crede că au fost comise crime de război sau crime împotriva umanităţii, vor emite un mandat de arestare. Mandatul trebuie să menţioneze numele persoanei, crimele specifice pentru care se solicită arestarea şi o declarare a faptelor care se presupune că ar constitui aceste crime.
Judecătorii pot modifica cererile de mandat de arestare şi pot acorda mandatul doar pentru anumite părţi din ceea ce solicită procurorul. Acuzaţiile pot fi, de asemenea, modificate şi actualizate ulterior.
Liderii israelieni şi ai Hamas au respins acuzaţiile de comitere a crimelor de război, iar reprezentanţii ambelor părţi au criticat decizia lui Khan.
Comentarii