Monday, July 15, 2024
Jurnalism corect


Ministrul Justiției, despre achitarea torționarilor disidentelui Gheorghe Ursu: Mi-aș fi dorit să nu fiu martorul validării oricărei forme de represiune


Ministrul Justiției, Alina Gorghiu, a avut o primă reacție, după decizia definitivă a Înaltei Curți de Casație și Justiție în cazul disidentului Gheorghe Ursu. Foştii ofiţeri de securitate Marin Pârvulescu şi Vasile Hodiş, acuzați că l-au torturat pe Gheorghe Ursu, militant împotriva regimului comunist, au fost achitaţi definitiv, iar ministrul Gorghiu spune că „este o zi tristă” din acest motiv. 

 „Pentru mine e o zi tristă. Mi-aș fi dorit, ca simplu cetățean al unei țări, pentru care dictatura va rămâne o amintire sinistră, care a măcinat destine, să nu fiu martorul validării oricărei forme de represiune, de tortură, al legitimizării instrumentelor de forță care aruncă în obscur drepturi și libertăți fundamentale”, a scris Alina Gorghiu, pe pagina sa de Facebook, joi, 27 iulie.

Oficialul de la Justiție susține că nu dorește să influențeze analiza Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, analiză care va reflecta motivele achitărilor în dosarele pe care le reprezintă în instanță.

Marin Pîrvulescu şi Vasile Hodiş au fost trimişi în judecată de procurori pentru crime împotriva umanităţii, însă Curtea de Apel Bucureşti a schimbat încadrarea faptelor în infracţiunea de tratamente neomenoase, pe motiv că legea mai favorabilă este Codul penal din 1968,  după cum Main News a relatat pe larg. Curtea de Apel București a pronunțat o decizie de achitare, însă, procurorii și fiul lui Gheorghe Ursu, Andrei Ursu, au declarat apel.

Cum a motivat Curtea de Apel București nevinovăția foștilor ofițeri de securitate

Inculpații Pîrvulescu Marin și Hodiș Vasile nu au recunoscut comiterea faptelor pentru care s-a dispus trimiterea în judecată, negând orice implicare în anchetarea victimei după luarea măsurii arestării preventive, celelalte probe neoferind certitudini cu privire la acest aspect”, se arată în motivare.

Anchetarea lui Gheorghe Ursu în continuare și de organele de Securitate nu a fost generată de opiniile personale ale acestuia despre conducerea de stat și de partid și politica partidului comunist sau consemnările sale denigratoare, jignitoare la adresa conducătorului statului. Lucrătorii de securitate nu au căutat răzbunare, se arată în decizia Curții de Apel București din 2019.

Judecătorii de la Curtea de Apel București consideră că Securitatea era interesată de „consemnările” din jurul lui Gheorghe Ursu, nu despre opiniile sale politice

„Curtea apreciază că motivul cel mai probabil al anchetării de către lucrătorii de securitate au fost în fapt alte informații pe care le deținea victima Ursu Gheorghe, ce prezentau interes pentru organele de securitate, informații ce nu au fost oferite de acesta cu ocazia audierilor anterioare în legătură cu consemnările din jurnalul său.

Astfel se explică și împrejurarea că victima Ursu Gheorghe a fost încarcerată  într-o celulă împreună cu informatori ai Miliției, Cliță Marian și Radu Gheorghe, și faptul că nu i s-a permis să ia legătura cu familia, martorul P.D precizând că victima era plasată în cameră cu cei doi informatori care trebuiau să obțină informații de la victimă”, potrivit motivării judecătorului Curții de Apel București.

În dosarul lui Gheorghe Ursu, există, însă, trei persoane au fost condamnate: col. (r) Tudor Stănică, pe atunci şeful Miliţiei din Capitală, col. (r) Mihai Creangă, adjunctul său, şi Marin Clită, colegul de celulă al disidentului, notează sursa amintită.

Gheorghe Ursu a fost  inginer de construcţii, poet şi scriitor. A  fost cercetat de Securitate în anii ’80, după ce a trimis scrisori către „Europa Liberă” şi pentru că ţinea un jurnal în care nota ororile conducerii comuniste, În mod similar a acționat și publicista Doina Cornea.

CITEȘTE ȘI: Curtea de Apel București: Gheorghe Ursu nu a fost disident politic

Sursă foto: Inquam Photos / George Călin

 

 

Comentarii


    MainNews

    FREE
    VIEW