Mario Iorgulescu, condamnat la 8 ani și 8 luni de închisoare, după rejudecarea dosarului / Judecătorii au schimbat încadrarea faptei

Curtea de Apel București (CAB) l-a condamnat miercuri, 18 decembrie, pe Mario Iorgulescu, la opt ani și opt luni de închisoare cu executare pentru ucidere din culpă și conducerea unui vehicul sub influența alcoolului și a drogurilor. Decizia instanței este definitivă. 

Fiul lui Gino Iorgulescu fusese condamnat definitiv la 18 octombrie 2023 la 13 ani și opt luni de închisoare pentru omor.

În momentul accidentului, Iorgulescu Jr. avea o alcoolemie de 1,96 g/l și era sub influența cocainei. La scurt timp după ce a provocat tragicul eveniment, Iorgulescu a fost transferat de către familie, în mare secret, la un spital din Italia. Fiul șefului LPF nu a mai revenit în țară din acel moment. În mai 2022, Curtea de Apel din Milano a respins cererea de extrădare a lui Mario Iorgulescu.

ÎCCJ a admis la 20 iunie 2024 recursul în casație formulat de Mario Iorgulescu, drept urmare dosarul a fost trimis pentru rejudecare la Curtea de Apel București.

Înalta Curte a motivat atunci că acțiunea autorului a fost făcută asupra autovehiculului.

„Infracțiunea prevăzută de art. (…) se comite, din punct de vedere al elementului material, printr-o acțiune (sau chiar inacțiune), care trebuie să fie îndreptată asupra victimei. Or, situația de fapt relevă, așa cum s-a menţionat anterior, un accident rutier, definit prin chiar prescripţia normativă ca fiind un eveniment (…).

Un eveniment este, în sine, fortuit, şi nu voit, are caracter imprevizibil. «Acțiunea» autorului (conducătorul auto) este asupra autovehiculului, acesta acționând sistemul de accelerare a vitezei peste limita legală, cu consecința intrării în coliziune frontală cu autoturismul condus de victimă căruia i-a cauzat decesul, elemente de fapt ce au valențele unei fapte care, din punct de vedere obiectiv și subiectiv se încadrează în infracțiunea de ucidere din culpă (…)

Raportat la circumstanțele de fapt ale cauzei pendinte, infracțiunea de omor ar fi posibilă doar în situația în care autovehiculul ar fi fost folosit sau acceptat a fi fost folosit drept mijloc în scopul suprimării vieții victimei. Or, nici instanța de fond și nici instanța de apel nu au relevat o asemenea împrejurare”, se arată în motivarea Înaltei Curți, conform G4Media.