INTERVIU Diana Culescu, expert peisagist, despre soluțiile propuse de Nicușor și Ciucu pentru arborii situați pe Valea Largă: Transplantarea este praf în ochi / Pot planta și 10.000, nu înseamnă că se vor prinde
Transplantarea a 30-40% dintre cei 400 de arbori aflați în calea extinderii Drumului Valea Largă din București, așa cum susține primarul general, Nicușor Dan, nu este o soluție viabilă, însă nici plantarea în compensare a altor 4.000 de arbori, propunere avansată de primarul Sectorului 6, Ciprian Ciucu, nu reprezintă o garanție că aceștia vor rezista în anii următori, a explicat Diana Culescu, expert peisagist, într-un interviu acordat pentru Mainnews.ro.
Modernizarea Drumului Valea Largă este în impas, după ce Primăria Sectorului 6 nu a reușit să obțină până în acest moment de la Primăria Generală avizul pentru defrișarea a 400 de arbori.
Primarul Sectorului 6 a susținut luni, 8 iunie, o conferință de presă în această zonă, în încercarea de a-l presa pe edilul general să-și pună semnătura pe document. În replică, într-o intervenție la B1 TV, Nicușor Dan i-a transmis că își dorește transplantarea a 30-40% dintre arbori.
Diana Culescu: Este praf în ochi
Propunerea este pusă la îndoială de Diana Culescu. Într-un interviu acordat pentru Mainnews.ro, expertul peisagist a explicat că transplantarea arborilor nu reprezintă o soluție viabilă, în condițiile în care șansele ca acei arbori să reziste sunt extrem de mici.
„Transplantarea de arbori ca să reușească ar trebui pregătită pe minim un sezon. Este un fel de praf aruncat în ochi. Așa se lăuda și fostul primar al Brașovului (n.r. – George Scripcaru). Au mai fost niște încercări la Timișoara, însă dacă o să vă duceți să îi căutați, sunt morți și îngropați. În funcție de dimensiunea arborelui, aceste transplantări se fac într-un sezon sau două de vegetație. Transplantările sunt extrem de scumpe dacă se fac corect. Cea mai scumpă transplantare din Europa a costat 800.000 euro și a implicat transportarea la 80 metri depărtare. Acum sunt anumite firme care și-au luat niște echipamente care se folosesc în pepiniere. Sunt niște lame care se bagă în pământ. Doar că ce nu știu cei care și-au luat astfel de echipamente este că în străinătate, în pepiniere, arborilor li se țin rădăcinile extrem de apropiate de trunchi. Dacă asta se aplică arborilor care au crescut cum au avut ei chef, o să li se taie rădăcina, nu și aparatul radicular ca să se hrănească. N-au nicio șansă”, a explicat Diana Culescu.
Transplantarea, în opinia sa, ar trebui efectuată doar în cazul unor arbori de mare valoare.
„Când tai rădăcina unui arbore și îl muți în alt loc, acesta va avea probleme de susținere. În noul loc el va trebui ancorat ca să poată să stea acolo. Să faci acest lucru pentru sute de arbori este neverosimil. Va trebui să ne uităm și la valoarea arborilor. Una este vorbim de stejari de sute de ani, sau cum este platanul din Cișmigiu, care are o coroană de 45 metri, și alta să vorbim de un arbore chircit care abia trăiește și are tumori pe trunchi. Arborii lăsați să se dezvolte natural au în general corona mai mare de 6 metri, astfel că nu pot fi transportați în siguranță pe drumurile pe care le avem noi. Se mai pot transporta cu elicopterul, dar nu cred că merită efortul. În general nu sunt pentru tăierea arborilor, dar aici o lipsă este că nu avem Registrul Verde. Prin acesta ar trebui să poată fi estimată valoarea arborilor respectivi, volumul și care este starea lor. Fără Registru Verde vorbim doar ca să aruncăm postări pe Facebook”, a adăugat ea.
„Pot planta și 10.000, nu înseamnă că se vor prinde”
Întrebată despre propunerea lui Ciprian Ciucu, potrivit căreia în compensație pentru arborii tăiați ar urma să planteze alți 4.000, Diana Culescu s-a declarat sceptică că aceștia se vor prinde, având în vedere schimbările climatice din ultimii ani.
„În primul rând, ar fi interesant unde se plantează acei arbori. Toți se laudă că plantează însă când îi cauți nu prea îi vezi. În al doilea rând, nu contează doar plantarea arborilor în altă parte. Plantarea este simplă. Problema arborilor este că din cauza schimbărilor climatice nu se mai prind. Asta se poate vedea prin faptul că în București nu prea rezistă arbori mai mult de 2-3 ani. Am văzut că primarul Sectorului 6 a scris într-o postare că s-au prins arborii recent plantați. Ceea ce nu știe dânsul și poate nu i-au spus cei din jurul lui este faptul că orice plantă își înmagazinează resurse. Faptul că au înverzit înseamnă că aveau în ramuri și în rădăcini resurse de hrană. Asta nu înseamnă că o să trăiască și la anul. Ce ne spune domnul primar prin această postare este că nu au fost omorâți la plantare, că alt motiv să nu se prindă nu prea ar avea. În general, nu se prind la noi pentru că nu sunt udați la plantare sau că sunt manipulați greșit”, a afirmat ea.
Pe lângă problema legată de climă, susține Diana Culescu, arborii recent plantați în București nu se prind și din cauza faptului că, în general, cei care i-au plantat nu îi îngrijesc.
„În toate sectoarele capitalei vedem arbori recent plantați care mor pentru că nu contează doar să-i plantezi. Pe doi ani sau trei ani de la plantare este nevoie să faci tot felul de lucrări. La noi toți dau bani pentru plantare, nu însă și pentru restul de lucrări. Poate să planteze și 10.000 de arbori, nu înseamnă că se vor prinde”, a arătat specialista.
Totodată, consideră Diana Culescu, de vină sunt și primăriile care aleg să planteze anumite tipuri de arbori predispune să dezvolte probleme în timp, cum ar fi frasin, tei sau platan.
„Deocamdată alegerile pe care le fac primăriile din București sunt către niște specii care nu prea rezistă. În Sectorul 6 au fost plantați frasini. În Canada și în nordul Europei frasinii mor pe capete. Noi am plantat ceva care o să moară. La fel, se plantează tei care în străinătate nu se plantează de zeci de ani pentru că mor din cauza sărurilor de deszăpezire. Se plantează platani, care în general dau alergii, au cancerul platanului, au tigrul platanului, care dă și dermatită la oameni”, a explicat Diana Culescu.
Întrebată despre perioada de timp necesară pentru ca plopi nou plantați, în locul celor care ar urma să fie defrișați, să ajungă la maturitate, Diana Culescu a explicat că ar aceasta este cuprinsă între 15 și 30 ani, în funcție de specie.
„Peste 15 ani ca să ajungă la înălțimi considerabile. Depinde și de specie. Unii cresc mult mai încet, adică vedem plantația înființată peste 25-30 ani. Registrul verde ar trebui să ne spună care este valoare ecologică a arborilor pe care îi distrugem și tot așa trebuie să știm care este valoarea ecologică a arborilor pe care îi plantăm. Putem să plantă arbori abia ieșiți din sămânță, care au 50 cm, și putem să plantăm arbori care au 10 metri înălțime. Diferența de cost este enormă”, a afirmat Diana Culescu.
Sursa foto: Inquam Photos / Octav Ganea
Comentarii