🇷🇴 Prezență vot alegeri prezidențiale

Înalta Curte a admis, marți, o contestaţie a DIICOT și a anulat o decizie a unui judecător de cameră preliminară prin care se stabilea ca dosarul în care Ioan Niculae și Adriean Videanu sunt acuzaţi de delapidarea Romgaz, să fie retrimis către procurori. Astfel, Instanța Supremă a decis că judecata pe fond a dosarului poate începe.

De asemenea, judecătorii de la Înalta Curtea au exclus câteva probe din dosar ce constau în convorbiri telefonice şi comunicări interceptate.

„Detalii soluţie: Admite contestaţiile declarate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie –Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, de inculpaţii Niculae Ioan, Videanu Adriean, Alesandru Dan Victor, Stancu Lucian Adrian, Mirea Marin şi SC Interagro SA şi de partea civilă SNGN Romgaz SA împotriva încheierii din data de 22 ianuarie 2018 şi a încheierii nr. 347 din data de 7 iunie 2018, pronunţate de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în dosarul 1692/1/2017/a1. Desfiinţează, în parte, încheierile atacate şi rejudecând: Exclude din materialul probator convorbirile telefonice şi comunicările interceptate şi înregistrate în baza mandatelor emise în temeiul Legii nr. 51/1991 privind securitatea naţională a României. Înlătură din încheierea dată la 22 ianuarie 2018, următoarele dispoziţii: – constatarea nulităţii interceptării şi înregistrării convorbirilor telefonice şi comunicărilor menţionate la punctul 2 din dispozitiv; – constatarea nulităţii ordonanţelor date de procuror în dosarul nr. 146/D/P/2010 din 8 mai 2014 şi din 1 octombrie 2014, prin care a fost solicitată comunicarea înscrisurilor deţinute de instituţii de stat şi societăţi comerciale, a nulităţii obţinerii în format letric şi electronic a înscrisurilor transmise în baza solicitărilor respective de SNGN Romgaz S.A., Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, Ministerul Economiei, Direcţia Generală a Vămilor, Curtea de Conturi, Institutul Naţional de Statistică, S.C. Interagro S.A., S.C. Nitroporos S.A. Făgăraş, S.C. Ga Pro Chemicals S.A. Săvineşti, S.C. Amurco S.R.L. Bacău, S.C. Donau Chem S.R.L. Turnu Măgurele, S.C. Viromet S.A. Victoria, S.C. Amonil S.A. Slobozia, S.C. Azomureş S.A., precum şi excluderea acestora din materialul probator; – constatarea nulităţii expertizei financiar-contabilă judiciară efectuată în baza ordonanţelor nr. 146/D/P/2010 din 14 martie 2014, 31 martie 2014, 22 decembrie 2014 şi 26 ianuarie 2015şi dispoziţia de excludere a acesteia din materialul probator; – constatarea nulităţii audierii experţilor contabili Dumitriu Marinela şi Bercaru Florian din data de 21 septembrie 2016 şi excluderea acestora din materialul probator. Dispune îndepărtarea fizică de la dosarul cauzei a următoarelor mijloace de probă: – procesele verbale de redare a convorbirilor telefonice şi comunicărilor interceptate şi înregistrate în baza mandatelor emise în temeiul Legii nr. 51/1991 privind securitatea naţională a României, precum şi a suporţilor optici pe care sunt fixate; – extrasele de cont obţinute în format letric şi electronic de pe conturile aparţinând SNGN Romgaz SA deschise la S.A., Unicredit Ţiriac Bank S.A., Exim Bank S.A., BRD Groupe Societe Generale S.A., Banca Comercială Română S.A., Raiffeisen Bank S.A., CEC Bank S.A., Bancpost S.A., Nextebank S.A., Banca Transilvania S.A., ING Bank S.A., Piraeus Bank S.A., RBS Bank S.A., Citibank România S.A., Banca Comercială Carpatica S.A., Volksbank România S.A. şi Citibank Europe PLC, urmare a mandatelor de supraveghere tehnică emise în baza încheierii din 7 mai 2014 pronunţată de judecătorul de drepturi şi libertăţi din cadrul Tribunalului Bucureşti în dosarul nr. 15319/3/2014. Dispune ca Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie –Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism să aducă la îndeplinire măsurile privind înlăturarea mijloacelor de probă excluse. Constată legalitatea sesizării instanţei, a administrării probelor ce nu au fost excluse şi a efectuării actelor de urmărire penală în măsura în care nu a fost constatată nulitatea acestora. Dispune începerea judecăţii în cauza având ca obiect acuzaţiile aduse inculpaţilor Niculae Ioan, Videanu Adriean, Alesandru Dan Victor, Stancu Lucian Adrian, Mirea Marin, Palaşcă Viorel, Apan Ioana, Kramer Alpar, Toth Francisc, Veza Marius Leonte, Ionaşcu Lucia şi SC Interagro SA prin rechizitoriul nr. 146/D/P/2010 emis la data de 31 mai 2017 de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie –Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, astfel cum a fost remediat prin actul emis la data de 3 aprilie 2018 de acelaşi organ judiciar. Înlătură din încheierea nr.347 din data de 7 iunie 2018 dispoziţia privind cheltuielile judiciare. Men?ine celelalte dispozi?ii ale încheierilor atacate, în măsura în care nu contravin prezentei. Cheltuielile judiciare determinate de solu?ionarea contesta?iilor rămân în sarcina statului. Onorariul cuvenit apărătorului din oficiu pentru inculpatul intimat Kramer Alpar, în sumă de 627 lei, rămâne în sarcina statului şi se plăteşte din fondul Ministerului Justiţiei. Definitivă. Pronunţată în Camera de Consiliu, azi 14 iulie 2020”, se arată în decizia Înaltei Curți.

Acuzațiile procurorilor

Potrivit DIICOT, membrii grupului au pus în practică o strategie pe termen lung pentru a obține o cantitate de gaze naturale de la Romgaz fără că acestea să fie plătite, sub disimularea că pentru gazele livrate au fost acordate discounturi. Concret, mecanismul presupunea că gazele naturale să fie însușite din patrimoniul Romgaz de către persoanele cu funcții de conducere.

Ioan Niculae este acuzat că, în calitate de reprezentant al Interagro, a obținut ilegal mari cantități de gaze naturale, cu precădere din producția internă la prețuri cu mult mai mici decât cele practicate de Romgaz cu ceilalți parteneri de afaceri.

Astfel, potrivit procurorilor, grupul constituit și condus Ioan Niculae a avut că scop obținerea de gaze naturale aproape în mod exclusiv din producția internă, care se comercializează la prețuri de aproximativ patru ori mai mici decât gazele naturale din import (în perioada analizată prețul fiind de aproximativ 120 dolari pe 1000 mc de gaze din producția internă și aproximativ 500 dolari pe 1000 mc gaze naturale din import), eludând reglementările legale care obligau la comercializarea gazelor naturale în amestec (gaze naturale din producția internă și gaze naturale din import, la un preț mediu).

sursa foto: Inquam Photos/Octav Ganea

Share this...

Facebook

Twitter

Linkedin

Whatsapp