Modificări semnificative la codurile penale. Înregistrările făcute de SRI vor putea fi folosite ca probe – UPDATE
UPDATE: Actul normativ a fost adoptat de Guvern.
Știrea inițială:
Guvernul urmează să adopte în ședința care va avea loc miercuri, 28 decembrie, un proiect de lege care cuprinde câteva zeci de modificări la Codul Penal și Codul de procedură penală, având în vedere mai multe decizii pronunțate de Curtea Constituțională în ultimii ani. Definiția abuzului în serviciu va fi modificată iar înregistrările făcute de Serviciul Român de Informații vor putea fi folosite în procesele penale, în anumite condiții.
Sute de dosare penale au fost aruncate în aer, după ce în anul 2016 Curtea Constituțională a decis interpretarea infracțiunii de abuz în serviciu ca fiind fapta funcționarului public care nu îndeplinește un act sau îl îndeplinește cu încălcarea legii, menționând explicit că este vorba de legislație primară (legi sau ordonanțe ale Guvernului).
Ulterior, la începutul anului 2017, invocând această decizie a CCR, guvernul Grindeanu a adoptat celebra OUG 13 prin care introdus un prejudiciu minim de 200.000 lei astfel încât fapta să fie considerată infracțiunea. Sute de mii de oameni au ieșit atunci în stradă să protesteze împotriva acestei modificări care, printre alții, l-ar fi scăpat de dosar și pe liderul PSD de la acea vreme, Liviu Dragnea.
Acum, ministrul justiției, Cătălin Predoiu, propune o nouă modificare a definiției abuzului în serviciu:
„Fapta funcționarului public care, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, nu îndeplinește un act prevăzut de o lege, o ordonanță a Guvernului, o ordonanță de urgență a Guvernului sau de un alt act normativ care, la data adoptării, avea putere de lege ori îl îndeplinește cu încălcarea unei dispoziții cuprinse într-un astfel de act normativ, cauzând astfel o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice se pedepsește cu închisoarea de la 2 la 7 ani și interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcție publică”, arată propunerea aflată pe masa Guvernului.
De asemenea, va fi modificată și definiția faptei de neglijență în serviciu:
„Fapta funcționarului public care, din culpă, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, nu îndeplinește un act prevăzut de o lege, o ordonanță a Guvernului, o ordonanță de urgență a Guvernului sau de un alt act normativ care, la data adoptării, avea putere de lege ori îl îndeplinește cu încălcarea unei dispoziții cuprinse într-un astfel de act normativ și prin aceasta cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice, se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amendă”.
Predoiu vrea să salveze înregistrările SRI
O altă modificare pregătită de guvern ar urma să fie adoptată tot ca urmare a unei decizii a Curții Constituționale care a afectat numeroase dosare penale. În februarie 2020, CCR a stabilit că înregistrările efectuate de Serviciul Român de Informații în baza unor mandate de siguranță națională nu mai pot fi folosite de procurori în cadrul proceselor penale.
Ministrul Cătălin Predoiu propune introducerea unui nou articol prin care să fie permisă folosirea înregistrărilor realizate de SRI, inclusiv în cazul infracțiunilor de corupție. Legalitatea va fi stabilită de judecătorul de cameră preliminară.
„Înregistrările rezultate din activitățile specifice culegerii de informații care presupun restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți fundamentale ale omului pot fi folosite ca mijloace de probă în procesul penal dacă din cuprinsul acestora rezultă date sau informații privitoare la pregătirea ori săvârșirea unei infracțiuni dintre cele prevăzute la art. 139 alin. (2) din Codul de procedură penală și au fost respectate prevederile legale care reglementează obținerea acestor înregistrări.
Legalitatea încheierii prin care s-au autorizat activitățile respective, a mandatului emis în baza acesteia, a modului de punere în executare a autorizării, precum și a înregistrărilor rezultate se verifică în procedura de camera preliminară de către judecătorul de cameră preliminară de la instanța căreia îi revine, potrivit legii, competența să judece cauza în primă instanță.”
Infracțiunile prevăzute de articolul 139, alin 2 sunt:
„infracțiunilor contra securității naționale prevăzute de Codul penal și de legi speciale, precum și în cazul infracțiunilor de trafic de droguri, infracțiunilor la regimul privind substanțele dopante, de efectuare de operațiuni ilegale cu precursori sau cu alte produse susceptibile de a avea efecte psihoactive, infracțiunilor privind nerespectarea regimului armelor, munițiilor, materialelor nucleare, al materiilor explozive și al precursorilor de explozivi restricționați, de trafic și exploatarea persoanelor vulnerabile, acte de terorism, de spălare a banilor, de falsificare de monede, timbre sau de alte valori, de falsificare de instrumente de plată electronică, în cazul infracțiunilor care se săvârșesc prin sisteme informatice sau mijloace de comunicare electronică, contra patrimoniului, de șantaj, de viol, de lipsire de libertate în mod ilegal, de evaziune fiscală, în cazul infracțiunilor de corupție și al infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție, infracțiunilor împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene ori în cazul altor infracțiuni pentru care legea prevede pedeapsa închisorii de 5 ani sau mai mare”.
Sursa foto: Inquam Photos / Octav Ganea
Comentarii