🇷🇴 Prezență vot alegeri prezidențiale

Mai sunt câteva zile și se împlinește o lună de când a început războiul în țara vecină. De atunci, românii s-au mobilizat exemplar și au ajutat refugiații ucraineni care au venit în România. Fie au donat pături, mâncare, haine, fie și-au donat timpul. Este și cazul Mihaelei Cristea, care din data de 2 martie a fost voluntară în Gara de Nord, între 8 și 12 ore zilnic. A făcut acest lucru aproape trei săptămâni, dar a decis să se retragă, din cauza relației dintre voluntari și autorități.

Mihaela Cristea ne-a povestit cum s-au desfășurat primele zile de voluntariat în Gara de Nord, unde în jur de 200 de voluntari veneau zilnic să-și ajute semenii care fugeau din calea războiului. Acum, numărul refugiaților care ajung în Capitală cu trenul este în scădere, dar la începutul lunii martie au fost zile încare ajungeau în gară și 5.000 de refugiați.

„Am văzut pe un grup pentru ajutor pentru Ucraina că putem merge în Gara de Nord să ajutăm. Exista atunci doar o singură sală pentru refugiați. Tocmai se oferise încă o sală, fostul centru Spring Time și am început să ajut la amenajarea lui. Primul lucru? Am pus hârtia pe geamuri, apoi am așezat câteva alimente și am început să sun în dreapta și stânga să spun câte nevoi sunt. Apoi, oamenii au început să aducă diverse. Era ora 13. Am plecat de acolo la 23. Și așa au continuat toate celelalte zile”, a declarat tânăra pentru Main News.

În Gara de Nord funcționează 4 centre pentru refugiații din Ucraina, unde oamenii primesc „hrană, produse de igienă, lichide, dulciuri, cafea, ceai etc, până la momentul în care pleacă la cazare sau au legătură cu următorul tren”, după cum ne-a povestit voluntara.

„Copiii beneficiază de desene animate, de activități recreative. Mămicile care abia au născut de o cameră pentru alăptat și odihnă, de dușuri pentru ele și bebe, de o cameră pentru înfășat”.

Voluntarii era împărțiți, practic, în două categorii – cei care cunoșteau limba rusă, voluntarii translatori, și voluntari nevorbitori de limba rusă – „cei care ajută de la căratul bagajelor până la transmiterea apelurilor de necesități pentru donații, descărcarea donațiilor, aranjarea lor la raft, distribuirea produselor refugiaților”.

Inclusiv frigiderele sunt donații, a subliniat Mihaela Cristea.

„Farmacia” din gară

Motivul pentru care Mihael Cristea – și nu numai! – a decis să se retragă din Gara de Nord este farmacia improvizată de voluntari în gară. Medicamentele erau toate donate, fiind „operaționalizată” de medici voluntari. În schimb, autoritățile „au închis-o”, invocând faptul că funcționează fără autorizație.

„Timp de 20 de zile acea farmacie a funcționat cu medici voluntari, apoi autoritățile au explicat că nu se pot administra astfel medicamentele și realiza consultații. Autoritățile abia astăzi au promis ca mâine (vineri, 18 martie – n.red.) va exista o ambulanță cu medic permanent în Gara de Nord.

Consider că după aproximativ 20 de zile de voluntariat autoritățile au competența și resursele pentru a gestiona singure criza refugiaților. Fiecare voluntar decide în nume personal, dar da, sunt mulți alți colegi care au luat această decizie. Menționez că s-a colaborat în mod exemplar cu lucrătorii din teren ai Primăriei Municipiului București și cu DGASPC, până când activitatea din Gara de Nord a fost preluată de punctul de comandă ce se subordonează Centrului Municipiului București de Coordonare și Conducere a Intervenției”, a explicat Mihaela Cristea pentru Main News.

Scandalul cu farmacia a avut loc în urmă cu câteva zile. Inspectoratul pentru Situații de Urgență București-Ilfov a avut o reacție pe Facebook în acest caz, după ce mai mulți voluntari au criticat decizia, în mediul online. Între altele, ISU arăta că „prezența și aportul voluntarilor, indiferent dacă sunt afiliați sau nu la un O.N.G., au fost și sunt unanim apreciate ca fiind de un real folos, iar în acest sens menționăm că ne dorim continuarea colaborării cu societatea civilă, prin toate mijloacele legale posibile”.

Am întrebat-o pe Mihaela Cristea dacă vrea să mai facă voluntariat după acest episod nefericit cu autoritățile din România. A răspuns afirmativ, dar condiția esențială este buna colaborare cu instituțiile statului.

„Atât eu, cât și o bună parte dintre colegii mei care s-au retras vom continua activitatea de voluntariat, dar probabil până la găsirea unei variante de colaborare eficientă între societatea civilă și noua conducere a acțiunii, pe moment nu în Gara de Nord. Eu personal sunt deschisă la o continuare a activității în momentul în care voi simți că atât voluntarii, cât și autoritățile pot face o echipă pentru a ajuta în continuare, echipă care din prima zi a funcționat minunat alături de cei de la DGASMB și PMB, până la momentul acestei preluări de conducere. Doresc ca pe viitor să pot spune lucrurile care le spun acum despre DGASMB și PMB și despre ISU. Pentru ca oamenii din cele două instituții menționate, aflați pe teren de la începutul crizei refugiaților, sunt la fel de nedormiți, de implicați și de munciți ca și noi voluntarii. Da, recunosc, DGASMB are în teren OAMENI, nu funcționari publici”, a explicat voluntara.

„Să vezi cum un refugiat ucrainean își deschide pachetul primit de la voluntari și oferă o banană unui om al străzii român… Să vezi cum un ucrainean refugiat în România vine sa întrebe ce necesități sunt pentru a ajuta voluntarii să ajute, cum să renunți?”, a adăugat ea.

Întrebată ce a impresionat-o cel mai mult, până acum, la această experiență, Mihaela Cristea a răspuns:

„Faptul că în zona dedicată pentru duș, alăptat și schimbat am avut bebeluși de 4, 7, 11 și 21 de zile. Faptul că ucrainienii zâmbeau și veneau să ceară să facem poze să trimită la rudele rămase în țară. Faptul că mânuțe mici de copilaș a cărui limbă nu o știi te îmbrățișează”, a povestit voluntara.

„Nu puteți distruge voi cât putem iubi noi”

Voluntara a transmis și un mesaj autorităților: Nu puteți distruge voi cât putem iubi noi!

„#NuPutețiDistrugeVoiCâtPutemIubiNoi este mesajul pentru autorități din partea voluntarilor care au fost în Gară încă din primele zile. Continuăm să facem bine pentru că asta știm să facem cel mai bine în timpul nostru liber. Indiferent de funcția pe care o avem, suntem toți oameni și vom fi oameni pentru oameni în continuare, atât pentru ucrainieni, cât și pentru români sau alte popoare”.

Imagini articol: Mihaela Cristea

Share this...

Facebook

Twitter

Linkedin

Whatsapp