Ministerul  Justiției a pus în dezbatere publică proiectul de Lege ce are ca scop punerea în acord a Codului penal cu deciziile Curții Constituționale a României (CCR).  

„Prezentul proiect de lege are în vedere modificarea și completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, a Legii nr. 682/2002 privind protecția martorilor, republicată, a Legii nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal și a Legii nr. 254/2013 privind executarea pedepselor, a măsurilor educative și a altor măsuri neprivative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, exclusiv pentru punerea în acord a dispozițiilor din actele normative menționate cu prevederile Constituției, așa cum acestea din urmă au fost interpretate prin decizii ale Curții Constituționale de admitere a unor excepții de neconstituționalitate referitoare la aceste acte normative”, se arată în expunerea de motive.

Abuzul în serviciu

Curtea Constituțională, prin Decizia 405/2016, arăta că dispozițiile art. 297 alin. (1) din Codul penal sunt constituționale în măsura în care prin sintagma „îndeplinește în mod defectuos” din cuprinsul acestuia se înțelege „îndeplinește prin încălcarea legii”.

„De asemenea, Curtea a precizat că neîndeplinirea ori îndeplinirea defectuoasă a unui act trebuie analizată numai prin raportare la atribuții de serviciu reglementate expres prin legislația primară – legi și ordonanțe ale Guvernului”, se arată în expunerea de motive a proiectului de lege pus în dezbatere publică de CCR.

Concret, CCR arată că se consideră abuz în serviciu faptele care încalcă legislația primară, anume legile și ordonanțele Guvernului.

Astfel, art. 297 alin. (1) din Codul penal ar urma să aibă următoarea formulare: „Fapta funcționarului public care, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, nu îndeplinește un act prevăzut de o lege, o ordonanță a Guvernului, o ordonanță de urgență a Guvernului sau de un alt act normativ care, la data adoptării acestuia, avea putere de lege ori îl îndeplinește cu încălcarea unei asemenea dispoziții legale, cauzând astfel o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice se pedepsește cu închisoarea de la 2 la 7 ani și interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcție publică”

Reprezentanții Ministerului Justiției arată că sintagma „alte acte normative care la data adoptării lor aveau putere de lege” cuprinde și „acte adoptate anterior actualei Constituții, care la data intrării în vigoare constituiau izvoare de drept penal(legi, decrete ale fostului Consiliu de stat, Decrete-Legi etc)”.

Restanțe majore

După cum Main News a scris aici, zeci de decizii ale CCR, dispuse în intervalul 2015-2021, prin care anumite articole din codurile penale și civile au fost declarate neconstituționale, așteaptă să fie modificate de Parlamentul României și de Guvern.

Deși termenul pentru punerea în acord a legii cu deciziile CCR este de 45 de zile, sunt hotărâri care datează încă din 2015 și nu au fost reglementate până în prezent.

CITEȘTE MAI MULTE AICI: EXCLUSIV Aleșii, restanți la punerea în acord a deciziilor CCR  – De 6 ani, instituțiile abilitate nu au reușit să modifice zeci de articole neconstituționale din codurile penale

Share this...

Facebook

Twitter

Linkedin

Whatsapp