Saturday, July 24, 2021
Jurnalism corect


EDITORIAL Iulian Chifu: Războiul din Transnistria, zgândărit la Chișinău în campanie electorală

By Redactia , in Analize & Investigatii Republica Moldova , at 27 mai 2021 Etichete: ,

Chestiunea nistreană a ieșit din agenda de zi cu zi a cetățeanului Republicii Moldova. La Chișinău preocupările fundamentale țin de pandemie, de situația economică precară, de resursele pentru relansarea economică a Republicii Molodva – după schimbarea de majoritate și de guvern în sensul reformelor pro-europene – și de situația politică și alegerile de la 11 iulie. Transnistria era deja pe lista preocupărilor prezentă la doar 3% din populație. Doar câte un incident – înpușcarea unui cetățean ce trecea Nistrul de către organele ilegale separatiste sau înecarea unui alt cetățean în Nistru, pe o intervenție sau non intervenție a acelorași organe ilegale, mai stârnesc ceva emoții.

Ruda nepoftită, care stă uitată și tulbură treburile curente, a revenit la Chișinău

Iată totuși că, la nivel diplomatic, baletul relativ la conflict continuă în orice condiții și discuțiile relative la soluționarea durabilă a conflictului de pe Nistru au revenit în prim plan chiar acum, în plină campanie pentru alegerile anticipate. La Chișinău a venit Thomas Mayr-Harting, Reprezentantul special al Preşedintelui în exerciţiu al OSCE din partea Suediei pentru procesul de reglementare transnistreană, pregătind reuniunea de săptămâna viitoare a formatului 3+2. Este vorba despte reprezentanții mediatorilor și observatorilor.

Pe de altă parte, tema a fost abordată la Berlin, în cadrul vizitei Președintelui Maia Sandu, cu o revenire a formulărilor clasice: respectarea integrității teritoriale, suveranității și independenței Republicii Moldova, rămânerea regiunii separatiste în cadrul frontierelor recunoscute internațional, statutul special, în subsidiar din nou federalizarea. Pentru partea rusă, se mai adaugă garanțiile – a se citi prezența trupelor ruse în raioanele de Răsărit ale Republicii Moldova. Chiar fără noutăți, reformularea substanței, chiar dacă fuga de eticheta de “federalizare” nu are cum să aducă o mare bucurie la Chișinău, mai ales că, în timpul campaniei, preocupările sunt multiple în a aborda subiecte delicate, dureroase și care reclamă compromisuri costisitoare.

Pronunțările privind situația din stânga Nistrului sunt întotdeauna dificile. Pentru că nu au un sprijin neapărat la Chișinău, o dovește interesul scăzut al cetățenilor din dreapta Nistrului. Pentru că oficialii nu au o strategie diferită de cele canonice, obișnuite, care nu reclamă schimbări majore. Și pentru că nu sunt încă întrunite condițiile abordării unor noi negocieri frontale, odată ce nu a fost preluat pe deplin controlul frontierei dintre Republica Moldova și Ucraina pe segmentul nistrean, procesul de deschidere a punctelor comune de partea ucraineană fiind blocat de circa 2 ani.

Maia Sandu: apel la revenirea la agenda reală a populației de pe ambele maluri ale Nistrului

Într-un asemenea context, Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a abordat subtil agenda reală a cetățenilor, în întâlnirea cu Reprezentantul special al Preşedintelui în exerciţiu al OSCE, Thomas Mayr-Harting. Iar aici lucrurile sunt relativ simple și se traduc în nevoia ca OSCE să se preocupe cu precădere de respectarea drepturilor omului în stânga Nistrului, de modul de combatere a pandemiei, de libera circulație între malurile Nistrului și de asigurarea securității în regiune. Potrivit Președintelui Republicii Moldova, locuitorii de pe ambele maluri ale Nistrului își doresc un trai mai bun, locuri de muncă și oportunități economice, un mediu sănătos și șansa de a avea un viitor acasă.

De aceea, Republica Moldova sub administrația Maia Sandu va realiza acest deziderat axându-se pe reforme interne în interesul tuturor cetățenilor Republicii Moldova. În plus, Președintele Republicii Moldova a anunțat că a discutat cu domnul Mayr-Harting despre vizita de informare în Republica Moldova a reprezentanților în formatul 3+2, planificată pentru săptămâna viitoare, și despre condițiile ce trebuie întrunite pentru reluarea dialogului pentru soluționarea conflictului transnistrean.

Această abordare marchează situația reală din preocupările actuale ale Chișinăului și perspectivele relative la angajarea directă. E o formulă de temporizare diplomatică și de insistență pe temele de interes pentru Chișinău, în mai mică măsură pe ambițiile pe care nu rareori le au unii dintre reprezentanții OSCE la Chișinău de a-și lega numele de un acord sau de un compromis. O asemenea abordare este neavenită în perioadă electorală. Și o abordare curajoasă, în egală măsură, pentru că readuce logica misiunii de pace de la Chișinău în arealul firesc de sprijinire a statului suveran Republica Moldova și a agendei generale a cetățeanului în detrimentul intereselor de grup ale conducerii separatiste.

Igor Smirnov scos de separatiști, programatic, de la naftalină

Separatiștii lui Krasnoselskii au abordat întâlnirea cu reprezentantul OSCE pentru reglementarea transnistreană de la Tiraspol de pe poziții de imagine dominantă și referiri profund emoționale. Practic, a fost scos de la naftalină și adus la întâlnire primul “președinte” separatist de la Tiraspol, Igor Smirnov. Acțiunea a fost menită să aducă în fața oficialului suedez relatări despe temeiuri și pozițiile separatiste de la începuturi și să dirijeze dezbaterea în favoarea Tiraspolului.

Separatiștii s-au plâns de „presiuni și amenințări fără precedent” din partea Chișinăului. În cadrul întâlnirii cu liderul separatist Vadim Krasnoselski și cu pretinsul ministru de externe Vitali Ignatiev, din partea transnistreană, la întrevedere a participat și primul lider separatist Igor Smirnov. Reprezentantul special al OSCE pentru reglementarea transnistreană, Thomas Mayr-Harting, a consemnat susținerile separatiștilor într-o formulă care a devenit tradițională după ce toate diplomațiile au început să bată drumurile Tiraspolului și autoritățile de la Chișinău au renunțat să mai blocheze aceste acțiuni.

Vitali Ignatiev a vorbit despre niște presupuse presiuni din partea Chișinăului asupra Tiraspolului. „Se mențin măsurile de presiune, există un pachet de înțelegeri care deocamdată nu a fost pus în aplicare. Toate acestea provoacă anumite îngrijorări, și reprezintă o mare amenințare pentru Transnistria, pentru populația transnistreană. De aceea, luând în considerare tendințele foarte alarmante și situația extrem de dificilă în negocieri, la discuții au fost invitați și reprezentanții unor structuri autoritare din Transnistria”, a declarat Ignatiev, referindu-se la prezența lui Smirnov și a altor actori sociali din regiune.

Ignatiev a vorbit despre niște presupuse rețineri, interogări și examinări minuțioase prin care trec reprezentanții autorităților transnistrene pe aeroportul din Chișinău. Vitali Ignatiev a vorbit și despre planurile de introducere a celei de a doua fază a controlului comun moldo-ucrainean la Cuciurgan, cu referire la punctul comun  de pe Nistru, dar și despre interzicerea, începând cu 1 septembrie, a mașinilor cu numere transnistrene în circulația internațională.

Liderul de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, s-a plans oficialului OSCE și de faptul că nu au fost înregistrate progrese în procesul de negociere în ultimele cinci luni ale acestui an. „În plus, au existat cazuri de reținere nejustificată a oficialilor transnistreni pe aeroportul din Chișinău și confiscarea mărfurilor transportate în Transnistria. Toate acestea se întâmplă pe fondul stagnării dialogului și al perioadelor de nefuncționare în implementarea acordurilor încheiate anterior de Moldova”, a subliniat Vadim Krasnoselski.

Reluarea circulației feroviare pe segmentul transnistrean

 După o întrerupere de aproximativ un an, grupurile de lucru pentru transport feroviar și comunicații s-au convocat într-o nouă ședință (reuniunea precedentă a avut loc în data de 19 iunie 2020). Nu întâmplător, reuniunea a putut avea loc în contextul vizitei reprezentantului OSCE la Chișinău și Tiraspol. Și nu întâmplător, pe agenda discuțiilor s-au aflat punctele de interes ale ambelor părți.

Pe agenda discuțiilor a figurat subiectul importului de produse petroliere prin segmentul central al frontierei de stat moldo-ucrainene, experții de la Chișinău enunțând examinarea posibilității prelungirii până la finele anului curent a termenului de implementare al Hotărârii Guvernului nr.1232 din 9 noiembrie 2016 ce prevede introducerea acestor categorii de produse prin punctul de trecere „Novosaviţcaia-Cuciurgan”. Este vorba despre aprovizionarea directă a Tiraspolului cu produse petroliere, dar acolo unde lipsa controlului direct al Chișinăului poate ridica semne de întrebare, mai ales atunci când cantități din aceste produse petroliere sunt tranzitate în regiunea aflată sub controlul autorităților legitime și tranzacționate și în dreapta Nistrului fără plata taxelor.

Chișinăul a blocat extinderea aceluiași tranzit și prin punctul „Slobodca-Colbasna” pe motiv că acolo nu există elementele de infrastructură necesare și inițiativei date nu i se poate da curs. Pe de altă parte, Chișinăul a cerut, la rândul său, prelungire pentru următoarele 6 luni a reluării circulației trenurilor marfare prin regiunea transnistreană, conform unul act din 30 martie 2012, pentru care în perioada 2012-2020 au fost semnate 11 protocoale adiționale în acest sens.

Și tema reluării circulației trenului de pasageri de pe ruta „Moscova-Chișinău” a fost inclusă în discuții de către experții de la Chișinău. Aici problema majoră este cea a stopării tranzitării regiunii de către separatiști, care opresc trenul și călătorii pentru presupuse controale de frontieră, menite să sublinieze elementele de statalitate asumate de aceștia, în mod unilateral și ilegal. Problema a intrat pe agendă exact cu specificarea obligativității evitării reținerilor nejustificate, controalelor neautorizate dar și cu nevoia unor garanții a sepaatiștilor privind asigurarea integrității locomotivelor și a vagoanelor.

Nici chestiunile financiare nu au lipsit de pe agendă, chiar dacă o soluție reală în favoarea călătorilor nu a fost identificată. Chișinăul a insistat asupra faptului ca Tiraspolul să nu introducă pretenții de împărțire a beneficiilor pentru acest segment pentru că nu se pune problema ca Chișinăul să vireze taxe și impozite către separatiști, întreținându-le regimul. Necesitatea uniformizării și a raționalizării plăților la transportarea mărfurilor pe diverse segmente de cale ferată, excluderii dublării acestora, cu renunțarea la abordări discriminatorii, dar și oportunitatea modernizării unor sectoare de comunicații feroviare a fost subliniată și confirmată de către experții de pe ambele maluri ale Nistrului. Urmează ca dimensiunea politică să decidă asupra celor mai bune abordări convenite și asupra deblocării unor teme ce nu au putut fi mișcate din loc, în cadrul negocierilor, unele chiar de mai bine de 30 de ani.

Comentarii


    Lasă un răspuns


    Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *