Cantități impresionante de droguri ajung anual în România, comandate online și livrate prin intermediul firmelor de curierat. Acest fapt este evidențiat chiar de către DIICOT în ultimul raport de activitate, în care subliniază că una dintre probleme este legată de reglementarea deficitară a activităților de curierat. Concret, au declarat reprezentanții parchetului pentru Mainnews.ro, destinatarii coletelor cu stupefiante se pot face foarte ușor nevăzuți, în condițiile în care aceștia nu sunt obligați să își probeze identitatea în fața curierilor. Problema este confirmată de experții în domeniu, însă în ciuda acestui fapt, nu a fost discutată de către Comisia pentru comunicații din Camera Deputaților, forul care ar putea iniția anumite modificări legislative. 

În urmă cu aproape două luni, un șofer în vârstă de 19 ani, aflat sub influența drogurilor, în stațiunea 2 Mai, a intrat în plin cu autoturismul pe care îl conducea într-un grup de opt persoane. O fată de 20 ani şi un băiat de 21 ani, ambii studenți, și-au pierdut viața în urma impactului, iar alți trei tineri de 19 și 20 ani au fost răniţi.

Cazul a adus în atenție consumului de droguri, fenomen aflat într-o continuă creștere. Dacă în urmă cu 15-20 ani România era considerată țară de tranzit pentru stupefiante, în condițiile în care la vremea respectivă foarte puțini cetățeni își permiteau astfel de substanțe, acum, în contextul creșterii puterii de cumpărare, țara a devenit în același timp și una de consum.

Potrivit datelor Agenției Naționale Antidrog, la nivel naţional, în rândul elevilor de 16 ani, consumul oricărui tip de drog ilicit de-a lungul vieţii, este de 9,5%, în vreme ce 10,7% dintre cei cu vârsta cuprinsă între 15-64 ani au consumat cel puţin un tip de drog ilicit de-a lungul vieții.

Canabisul continuă să fie unul dintre cele mai consumate droguri în România, atât de populaţia generală (locul 2 în „topul” celor mai consumate droguri ilicite din România, după noile substanţe psihoactive), cât şi de populația școlară (locul 1).

Pe piața drogurilor din România sunt disponibili stimulanți, de tipul: cocaină, amfetamine și ecstasy. Astfel de stimulanți consumase și șoferul care a provocat tragedia din stațiunea 2 Mai.

Cum ajung firmele de curierat să livreze droguri

Pe lângă prevenirea consumului de droguri, cealaltă parte a problemei este legată de modul în care stupefiantele ajung în țară și mai apoi la consumatori. Autoritățile încearcă să facă față inventivității traficaților, care însă de cele mai multe ori sunt cu un pas înainte, fapt dovedit de creșterea numărului de persoane care consumă astfel de substanțe.

Restricțiile de circulație impuse în timpul pandemiei de coronavirus i-au făcut și pe traficații de droguri să se adapteze. DIICOT atrage atenția, în raportul de activitate pentru anul 2022, asupra creșterii comerțului de stupefiante în mediul online și totodată a livrării acestora prin intermediul firmelor de curierat, a căror activitate se spune că ar fi reglementată deficitar.

Sursa: Raport de activitate al DIICOT – 2022

Ce înseamnă însă „reglementată deficitar” am încercat să aflăm direct de la reprezentanții DIICOT, care ne-au indicat faptul că, potrivit reglementărilor legislative, destinatarul unui colet nu are obligația să își prezinte cartea de identitate în momentul în care îl ridică, ceea ce îngreunează identificarea în cazul unui dosar penal de trafic de droguri.

„În momentul în care se ridică aceste colete nu se mai cer niciun fel de documente. Dacă îl trimit pentru Popescu Ion și tu te prezinți că ești Popescu Ion, îți dau coletul, nu se cer niciun fel de documente de identitate. Aici este problema. Îngreunează foarte mult identificarea”, a explicat un reprezentant al DIICOT.

Conform unei decizii din 2017 a Autorității Naționale de pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii, predarea unei trimiteri poștale se realizează numai în una dintre următoarele modalități:

1. la orice recipient (cutia poștală de la adresa destinatarului, căsuța poștală, sistem automat de livrare, post-restant etc.) în care destinatarul este de acord să primească trimiteri poștale;
2. la adresa indicată de expeditor, personal către destinatar sau către persoana autorizată să primească trimiterea poștală;
3. la punctul de contact deservit de personal, personal către destinatar sau către persoana autorizată să primească trimiterea poștală, după transmiterea prealabilă a unui aviz care să anunțe sosirea trimiterii poștale.

Niciun cuvânt despre obligativitatea probării identității de către destinatar prin intermediul cărții de identitate.

ANCOM susține că nu vrea birocratizare

Într-un răspuns transmis la solicitarea Mainnews.ro, reprezentanții ANCOM susțin această decizie este menită să ofere flexibilitate firmelor care prestează activități de curierat, astfel încât procesul de predare a plicurilor și coletelor să nu fie birocratizat excesiv.

„Legislația are la bază prezumția atestării identității destinatarului/persoanei autorizate, după caz, în fața furnizorului (personalului furnizorului) printr-un document corespunzător, în vederea predării trimiterii poștale. Pentru a nu birocratiza excesiv acest proces, cu consecința previzibilă a imposibilității de predare a trimiterilor în unele situații, precum și pentru a asigura flexibilitatea necesară în utilizarea soluțiilor digitale, modalitățile concrete prin care personalul furnizorilor de servicii poștale stabilește identitatea destinatarului ori persoanei autorizate să primească trimiterea poștală, sunt prevăzute în propriile proceduri interne ale fiecărui furnizor de servicii poștale”, au transmis reprezentanții ANCOM.

Cătălin Țone, expert antidrog: Trebuie impusă verificarea identității

În opinia lui Cătălin Țone, expert antidrog, este necesară înăsprirea legislației din acest punct de vedere, astfel încât firmele de curierat să solicite și să verifice identitatea expeditorului, respectiv a destinatarului, dar și să stocheze datele tranzacției într-un registru electronic.

„Consider ca se impune elaborarea unor norme legale imperative pentru firmele de curierat prin care sa desfășoare activități doar prin solicitarea și verificarea identității, atât a expeditorului cât si a destinatarului. Iar datele tranzacției sa fie introduse într-un registru electronic la care sa aibă acces si organele abilitate. Măsura este utila din toate punctele de vedere, inclusiv pentru activitatea organelor de aplicare a legii in domeniul combaterii terorismului”, a declarat Cătălin Țone pentru Mainnews.ro.

Problemă necunoscută de deputații responsabili

În schimb, cu toate că a fost menționată de DIICOT în raportul pentru anul trecut, problema a ajuns abia acum la urechile deputaților din Comisia pentru comunicații, adică forul de unde ar trebui să pornească o eventuală schimbare legislativă. Acest lucru îl recunoaște chiar președintele comisiei, liberalul Sabin Sărmaș, care subliniază că, în eventualitatea în care va exista o propunere de acest gen din partea Ministerului Justiției, o va susține în legislativ.

„Am auzit abia ieri (n.r. – 18 septembrie) despre această problemă. La nivelul comisiei nu am avut niciodată o discuție în sensul acesta și nici nu am primit vreo solicitare în sensul reglementării. Nu este o discuție ușoară, deși tehnic se poate face. Dacă se va dovedi că o astfel de reglementare va face viața oamenilor mai sigură, ne vom putea gândi la măsuri concrete. Probabil se va veni cu un pachet de legi (n.r. – pentru combaterea traficului de droguri). Dacă una dintre priorități va fi o astfel de prevedere, o voi face cu maximă prioritate”, a declarat Sabin Sărmaș, președintele Comisiei pentru tehnologia informației și comunicațiilor din Camera Deputaților.

Nu este clar dacă până în acest moment DIICOT a sesizat alte instituții ale statului care ar putea propune reglementarea mai strictă a acestui domeniu. Cu toate că am întrebat concret acest lucru, reprezentantul instituției cu care am luat legătura nu a mai revenit cu aceste informații. De asemenea, întrebarea a fost evitată și în răspunsul transmis oficial de către parchet la solicitarea noastră. Am încercat să luăm legătura și cu ministrul justiției, Alina Gorghiu, dar și cu președintele Autorității Vamale, Ion Cupă. Cei doi oficiali nu au răspuns solicitărilor și apelurilor noastre.

Sursa foto: Inquam Photos / George Călin

Share this...

Facebook

Twitter

Linkedin

Whatsapp