Economia României încetinește. Creșterea anunțată de INS, mult sub cea sperată de Guvern
Produsul Intern Brut al României a crescut în trimestrul II cu 0,1%, în termeni reali, faţă de trimestrul I, la 430,7 miliarde lei, arată datele provizorii ale Institutului Naţional de Statistică. Faţă de acelaşi trimestru al anului trecut, Produsul Intern Brut a înregistrat, în trimestrul II 2024, o creştere de 0,8% atât pe seria brută cât şi pe seria ajustată sezonier. În prima jumătate a acestui an, Produsul Intern Brut a crescut, comparativ cu perioada similară a anului trecut cu 0,7% pe seria brută şi cu 1,5% pe seria ajustată sezonier. Pentru anul acest Guvernul spera la o creștere economică de 3,4%, un obiectiv aproape imposibil de atins în condițiile date.
Potrivit statisticii oficiale, la creşterea PIB, în semestrul I 2024 faţă de semestrul I 2023, contribuţii pozitive au avut următoarele activităţi economice:
– Agricultura, silvicultura şi pescuitul (+0,2%), cu o pondere de +1,8% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 10,9%;
– Activităţile de spectacole, culturale şi recreative; reparaţiile de produse de uz casnic şi alte servicii (+0,2%), cu o pondere de +3,9% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 6,6%;
– Construcţiile (+0,1%), cu o pondere de +5,4% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 1%;
– Comerţul cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor; transportul şi depozitarea; hotelurile şi restaurantele nu au contribut la creşterea PIB, având o pondere de +23,2% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 0,2%;
– Informaţiile şi comunicaţiile nu au contribut la creşterea PIB, având o pondere de +7,8% la formarea PIB şi al căror volum de activitate nu s-a modificat;
– Intermedierile financiare şi asigurările nu au contribut la creşterea PIB, având o pondere de +2,2% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a redus cu -0,9%;
– Administraţia publică şi apărarea; asigurările sociale din sistemul public; învăţământul; sănătatea şi asistenţa socială nu au contribut la creşterea PIB, având o pondere de +14,2% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 0,2%;
O contribuţie negativă la creşterea PIB au înregistrat-o următoarele ramuri:
– Industria (-0,1%), cu o pondere de +17,5% la formarea PIB şi al cărei volum de activitate a scăzut cu -0,6%;
– Tranzacţiile imobiliare (-0,1%), cu o pondere de +7,6% la formarea PIB şi al căror volum de activitate sa redus cu -1,6%;
– Activităţile profesionale, ştiinţifice şi tehnice;activităţile de servicii administrative şi activităţile de servicii suport (-0,1%), cu o pondere de +7,6% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a redus cu -1,3%;
Impozitele nete pe produs, cu o pondere de +8,8% la formarea PIB, au contribuit cu +0,5% la creşterea PIB, volumul lor majorându-se cu +5,4%.
Categorii de utilizări
Din punctul de vedere al utilizării PIB, creşterea s-a datorat, în principal:
– Cheltuielii pentru consumul final al gospodăriilor populaţiei, al cărui volum s-a majorat cu +5,8%, contribuind cu +3,7% la creşterea PIB;
– Cheltuielii pentru consumul final individual al administraţiilor publice, al cărui volum s-a majorat cu +1,3%, contribuind cu +0,1% la creşterea PIB;
– Consumului final colectiv efectiv al administraţiilor publice, al cărui volum s-a redus cu -3,4%, contribuind cu -0,4% la creşterea PIB; – Formării brute de capital fix, al cărui volum s-a majorat cu 6%, contribuind cu +1,4% la creşterea PIB.
Exportul net a avut o contribuţie negativă la creşterea PIB (-3,5%), consecinţă a creşterii volumului importurilor de bunuri şi servicii, cu +4% corelat cu diminuare a volumului exporturilor de bunuri şi servicii, cu (-3,3%).
Sursa foto: Inquam Photos / Octav Ganea
Comentarii