🇷🇴 Prezență vot alegeri prezidențiale

Judecătorii de la Curtea de Apel Mureș au decis, luni, achitarea celor 25 de inculpați trimiși în judecată de DIICOT în dosarul Țăndărei, caz care, în urmă cu aproape 10 ani, a șocat întreg continentul și chiar a adus modificări la nivelul legislației europene. Directorul Centrului de Drepturile Omului şi Migraţie a studiat îndeaproape acest caz și consideră că autoritățile l-au tratat cu „rea-credință”.

Cazul Țăndărăi a schimbat legislația europeană/România l-a tratat cu blândețe

Cazul Țăndărei a explodat în anul 2010. Imaginile cu „palatele” traficanților de copii din Țăndărei care erau sparte de DIICOT au făcut înconjurul Europei. Amploarea cazului i-a șocat chiar și pe deputații din Parlamentul European, care, în 2011, au decis să schimbe legislația.

Mai exact, Uniunea Europeană a adoptat o directivă care a încadrat exploatarea copiilor care erau forțați să cerșească și să fure la „muncă forţată” sau mai bine zis sclavie. Directiva a fost adoptată de toate statele membre, deci şi de România.

România a tratat însă cazul cu blândețe. După nouă ani în care justiția de la noi nu a luat nici o decizie, cei 25 de inculpați au fost achitați, în februarie 2019, în primă instanță. Pe 23 decembrie, Judecătorii de la Curtea de Apel Mureș au dat decizia finală, iar traficanții de copii au scăpat fără nici-o pedeapsă și, mai mult, și-au primit armele confiscate la percheziții înapoi.

Silvia Tăbuşcă, director al Centrului de Drepturile Omului şi Migraţie, a declarat, pentru mainnews.ro, că dosarul a fost instrumentat cu rea-credință, ba chiar lipsă de interes.

„Eu cred că este rea credință în instrumentarea acestor cauze. Pentru mine nu este neștiință. Cauza Țăndărei a avut un parteneriat internațional foarte mare și care a schimbat legislația europeană. Procurorul român avea obligația să se aplece mai mult asupra rechizitorului și a cauzei față de alte dosare pe care le avea. Din rechizitoriul cazului Țăndărei nu se constată lucrul ăsta. Dacă nu ar fi rea credință, aș vorbi de lipsă de interes”, susține Silvia Tăbușcă.

Voința Instanței de judecată și a procurorilor români, motivul eșecului

Dosarul Țăndărei este primul caz investigat de poliţiştii români şi de cei englezi. Mai exact, autoritățile urmăreau destructurarea unei uriașe rețele de traficanți de copii. Conform rechizitoriului de atunci,  procurorii cercetau traficarea a 181 de copii din comunitățile rome din România, în Marea Britanie, unde erau puși să cerşească şi să fure.

În timp ce în România au fost identificate 26 de membrii ai rețelei, în Anglia au fost descoperiți 120, toți fiind prinşi şi arestați. La noi, doar o parte din membrii grupării arestaţi şi puşi sub acuzare, însă au fost eliberați rapid după câteva luni.

Directoarea Centrului de Drepturile Omului şi Migraţie spune că în Marea Britanie autoritățile au acționat altfel pentru că „au conștientizat că e vorba de o rețea foarte puternică” și au acționat foarte dur, lucru care nu se poate spune și despre România.

„Voința instanței de judecată și voința procurorilor (motivul pentru care în UK dosarul a fost instrumentat altfel n.r.), și voința celor care aplică legea de a face dreptate. În România constatăm că instrumentele de aplicare a legii au fost deficitare. În Marea Britanie instituțiile au fost foarte dure pentru că au conștientizat că vorbim de o rețea foarte puternică, de o rețea internațională, de niște victime minore și atunci oamenii chiar și-au făcut treaba, ceea ce nu pot să spun de autoritățile din România, din păcate”, a conchis Silvia Tăbușcă.

Decizia judecătorului legitimează infracționalitatea

Decizia Curții de Apel Mureș de a-i achita pe traficanții de copii nu face nimic altceva decât să ” legitimeze infracționalitatea organizată” din Țăndărei, dar și din toată România, spune Silvia Tăbuşcă.

„Oamenii înțeleg din mesajul justiției că aceste rețele sunt atât de puternice încât nimeni nu poate să le atingă. Acesta este mesajul pe care hotărârea de astăzi de la Curtea de Apel Târgu Mureș o dă comunităților care sunt practic captive unor astfel de rețele”, a declarat directoarea ONG-ului, pentru mainnews.ro

Curtea de Apel Mureș: Faptele nu există/Director ONG explică motivele

Judecătorii au hotărât achitarea celor 25 de inculpați pe motiv că faptele nu există. În primă fază, aceștia au scăpat pe motiv că faptele s-au prescris. Mai mult decât atât, magistrații au menținut decizia tribunalului, de restituire a armelor ridicate la percheziții celor vizați în dosar.

“Era de așteptat pentru mine ca instanța de apel să nu vină cu noutăți foarte mari. Ceea ce este surprinzător este că instanța de apel constată că faptele nu există”, spune directorul ONG-ului

Directorul Centrului de Drepturile Omului şi Migraţie spune că la baza deciziei judecătorilor stau mai multe motive, unul fiind reprezentat de faptul că victimele, citate ca martori în acest dosar, nu s-au prezentat la termene, de teama traficanților care încă exercită presiune asupra lor.

„Victimele, care în mod greșit au fost încadrate ca martori și nu ca victime ale traficului de persoane.  Probabil din cauza presiunilor făcute de rețea. Cei care au fost exploatați aveau o teamă față de rețea. Acesta este un aspect care probabil a determinat Curtea să constate că faptele nu există”, explică Silvia Tăbuşcă.

„Parchetul din România nu a avut o aplecare deosebită asupra acestui caz”

În opinia directorului de ONG, Parchetul din România nu a avut o aplecare deosebită asupra dosarului Țăndărei, în ciuda gravității cazului.

„Un alt aspect este lipsa corectă a instrumentării probelor care au venit din străinătate, de către procurorul de caz. Procurorul de caz clar nu a redactat un rechizitoriu foarte bun, deși a avut foarte multe probe, chiar din marea Britanie. Parchetul din România nu a avut o aplecare deosebită asupra acestui caz”, spune directorul de ONG.

Mai mult, spune Silvia Tabușcă, rechizitoriul a fost întors de către instanța de judecată prima dată, tocmai pentru că a fost „prost redactat” de procurorul de caz.

„Constatăm că a fost la fel de prost redactat. Asta în condițiile în care vorbeam de zeci de mii de copii care erau și sunt exploatați în toată Europa. Procurorul care are rolul principal de a proteja cetățeanul român, se pare că nu și-a făcut nici în acest caz treaba cum trebuie”, a adăugat Tăbușcă.

sursa foto: NewsMaker

Share this...

Facebook

Twitter

Linkedin

Whatsapp