Tuesday, December 7, 2021
Jurnalism corect


Dosarele DNA cu magistrați, criticate dur în CSM: Abuzuri, păcate și suferințe | Savonea: DNA nu și-a schimbat nici măcar părul, darămite năravul | Chiș: Nu este de aruncat o anatemă completă pe instituție

By Robert Madaianu , in Justitie , at 16 decembrie 2020 Etichete: , ,

„Abuzuri împotriva procurorilor și judecătorilor”, „unii procurori au deturnat scopul justiției și l-au transformat într-un instrument cu care au timorat ani de zile magistratura” și „DNA nu și-a schimbat nici măcar părul, darămite năravul” – sunt doar trei dintre replicile dure folosite în ședința în care membrii Consiliului Superior al Magistraturii au analizat o plângere făcută de DNA față de o decizia mai veche a CSM.

Mai exact, la mijloc este o decizie din 2019 a Consiliului Superior al Magistraturii, prin care instituția și-a însușit o serie de critici lansate de Inspecția Judiciară (IJ) cu privire la activitatea DNA.

Demersul parchetului anticorupție a fost taxat imediat de judecătoarea Simona Marcu, cea care a precizat că perioada verificată de inspectori este 1 ianuarie 2014-31 iulie 2018. IJ a analizat dosarele DNA cu magistrați.

În concluziile înșirate către finalul acestei hotărâri, însușite din raportul Inspecției Judiciare, s-au reținut mai multe aspecte, care se constituie în erori, greșeli comise de procurori de la Direcția Națională Anticorupție. M-aș limita doar la câteva: emiterea unor ordonanțe de delegare a atribuțiilor în alb, respectiv efectuarea de acte de urmărire penală de organele de cercetare penală în lipsa delegării, redistribuirea dosarelor fără nicio modificare, justificare a măsurii, tehnica sesizării din oficiu împotriva magistraților și cercetarea lor inclusiv pentru soluțiile dispuse în mai multe cauze”, a arătat Simona Marcu în ședința CSM.

Marcu: Abuzuri împotriva judecătorilor și procurorilor

Simona Marcu a spus că DNA își apără „unele practici care s-a dovedit că sunt greșite”.

Ceea ce nu încetează să mă surprindă este atitudinea Direcției Naționale Anticorupție, care în loc să ia măsuri pentru remedierea aspectelor semnalate și să genereze un nou început, continuă prin a-și apăra unele practici care s-a dovedit că sunt greșite. (…) Am, din păcate, documentate multe cazuri de abuzuri împotriva procurorilor și judecătorilor”, a mai spus Marcu.

Savonea spune că DNA a timorat magistratura

Fosta șefă a CSM, Lia Savonea, a intervenit și ea în discuție, spunând că unii procurori „au deturnat scopul justiției”.

Și eu pledez în același sens, de a fi respinsă plângerea DNA, este absolut nefondată. (…) Cu toții am așteptat să vedem, din partea DNA, asumarea erorilor, indicarea responsabililor și o reformă profundă instituțională. Ce avem în schimb? Nicio asumare, niciun responsabil, nicio reformă. (…) Nimeni nu dorește corupție în magistratură. Societatea nu are nevoie de o magistratură coruptă. Societatea, însă, nu are nevoie nici de o magistratură timorată. Pentru că exact acest lucru s-a întâmplat în anchetele DNA. Unii procurori, subliniez – unii procurori, au deturnat scopul justiției și l-au transformat într-un instrument cu care au timorat ani de zile magistratura. Și nu numai magistratura, a spus Savonea.

„DNA nu și-a schimbat nici măcar părul, darămite năravul”

Savonea a vorbit și de „probe confecționate”.

Independența justiției este un drept al cetățenilor. Judecătorii trebuie să poată pronunța hotărârile în cazurile cu care sunt investiți exclusiv în temeiul faptelor și legii. Fără nicio presiune, fără nicio restricție, fără nicio interferență. Suntem autoritatea de rang constituțional, singura, care apără independența justiției. Independență care trebuie să fie privită mai profund. Niciodată ca fațadă în spatele căreia să se confecționeze probe, să se tolereze comportamente abuzive sau să fie distorsionată legea. Vorbim de distorsiune, mie îmi pare că această plângere în sine este o distorsiune. Un exercițiu de forță făcut de către același DNA care nu și-a schimbat nici măcar părul, darămite năravul, a mai spus Lia Savonea.

La rândul său, Nicoleta Țînț a spus că la baza concluziilor plenului CSM se află „situațiile concrete” identificate în dosarele verificate de Inspecția Judiciară.

Trebuie să avem în vedere că raportul Inspecției, adoptat prin hotărârea plenului 225 pornește de la niște constatări faptice. Vreau să subliniez neapărat acest lucru, pentru că DNA, în plângerea formulată la punctul doi, vorbește de plenul Consiliului, care ar fi formulat concluzii eronate cu privire la activitatea desfășurată de DNA. Concluziile plenului au avut la bază situațiile concrete identificate în dosarele pe care Inspecția Judiciară le-a verificat”, a spus Nicoleta Țînț.

CITEȘTE ȘI: Folosirea interceptărilor SRI în dosare a încins spiritele în CSM | Savonea: Viciul viciilor este sfidarea. Baltag: Am putea întoarce Securitatea | Deac invocă fapte de omor și de corupție care pot fi probate „plecând de la 2-3 interceptări”

Baltag vorbește despre „păcatele DNA”

Judecătoarea Gabriela Baltag a spus că dacă ar fi fost verificată o perioadă mai lungă de timp, „perioada comunismului ar fi fost nimica”.

Am deschis alte răni, care nu știu dacă s-au vindecat dar, ce să facem, ca să prezentăm trecutul, trebuie să facem apel și la suferință. (…) Dacă ar fi fost să cercetăm o perioadă de zece ani și, desigur, absolut totul, cred că perioada de care am vorbit înainte, a comunismului, ar fi fost nimica toată pe lângă ce s-a întâmplat acum. (…)  Inutil să vă mai spun de implicările serviciilor secrete, ele sunt la originea majorității sesizărilor din oficiu. (…) Sunt convinsă că și colegii noștri procurori, care vor vota astăzi, chiar dacă poate, la adoptarea hotărârii, unii dintre ei au avut o poziție diferită, se vor gândi foarte bine că asta este o șansă de a recunoaște păcatul acestei instituții sau păcatele acestei instituții, Direcția Națională Anticorupție. Păcate care nu sunt nici puține și nici ușoare. Povara este suficient de mare”, a spus judecătoarea Gabriela Baltag.

La rândul său, procurorul general al României  a spus că DNA are în vedere o serie de măsuri pentru a corecta „vulnerabilități”.

„Direcția Națională Anticorupție, prin procurorul-șef numit în cursul acestui an, are în vedere îmbunătățirea acelor parametri ai activității care, într-adevăr, reprezintă vulnerabilități pentru eficiența instituției. (…) Modul în care plenul Consiliului a preluat concluziile Inspecției Judiciare, consider că depășesc verificarea care este una de natură procedurală”, a punctat Gabriela Scutea.

Savonea vs Scutea

A urmat un schimb de replici între fosta șefă a CSM, Lia Savonea, și procurorul general, Gabriela Scutea.

SAVONEA: De la nivelul dumneavoastră, ați afirmat că actele de urmărire penală făcute de SRI anterior anului 2016, în baza protocoalelor, sunt legale?

SCUTEA: M-am referit la punerea în executare a mandatelor de supraveghere tehnică prin intermediul SRI. Nu am spus acte de urmărire penală.

SAVONEA: Prin raportare la dispozițiile Codului de procedură penală și ale deciziilor Curții Constituționale, sunt ele calificate, aceste acte într-un fel?

SCUTEA: Aceste acte, având în vedere că au intervenit deciziile ulterior anului 2016, comportă sancțiunile prevăzute de lege. Dar dispunerea lor și punerea în executare în momentul în care au fost efectuate nu putem să o calificăm retroactiv ca fiind una nelegală.

SAVONEA: Deci am înțeles că răspunsul este da, împotriva a ceea ce a statuat Înalta Curte de Casație și Justiție în atâtea hotărâri în care a anulate toate aceste probe, făcute cu sprijinul Serviciului Român de Informații. Este absolut regretabil.

De cealaltă parte, procurorul Cristian Ban a spus că nu trebuie luată în vizor actuala conducere a DNA pentru ce s-ar fi întâmplat anterior.

Aș puncta trei chestiuni cu care nu sunt de acord. Unu: cu înfierarea generalizată a activității DNA (…), în al doilea rând, nu pot fi de acord cu încercările disperate de a translata această vină colectivă asupra actualei conduceri a DNA-ului. (…) Și în al treilea rând, mi se pare că este inadmisibil ca un membru al CSM să critice o procedură de interviu desfășurată în fața unor colegi, la secție”, a spus procurorul Cristi Ban.

Judecătoarea Andrea Chiș a afirmat că judecătorii nu au dat decizii sub presiune.

Nu cred că este de aruncat o anatemă completă pe instituție. (…) Nu vreau să creadă cineva că colegii meu judecători au dat hotărâri pentru că au fost presați de un procuror, de un serviciu de informații sau de oricine altcineva”, a punctat judecătoarea Chiș.

În cele din urmă, plângerea DNA a fost respinsă de plen.

Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a hotărât respingerea plângerii prealabile formulate de Direcţia Naţională Anticorupţie împotriva Hotărârii nr. 225/15.10.2019 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii. (majoritate: 6 voturi pentru Admitere; 10 voturi pentru Respingere; 2 voturi NULE)”, se arată în ordinea de zi soluționată.

CITEȘTE ȘI: Procurorul CSM Cristian Ban ridică semne mari de întrebare cu privire la Inspecția Judiciară: Campanie de intimidare și presiune împotriva procurorilor DNA? | Magistratul invocă o creștere cu 500% a numărului de acțiuni disciplinare după schimbarea regimului politic din 2017

Foto: Ovidiu Micsik / Inquam Photos

Comentarii


    Lasă un răspuns


    Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

    MainNews

    FREE
    VIEW