Monday, May 16, 2022
Jurnalism corect


Folosirea interceptărilor SRI în dosare a încins spiritele în CSM | Savonea: Viciul viciilor este sfidarea. Baltag: Am putea întoarce Securitatea | Deac invocă fapte de omor și de corupție care pot fi probate „plecând de la 2-3 interceptări”

By Robert Madaianu , in Justitie Politic Stirile zilei , at 15 decembrie 2020 Etichete: , ,

Folosirea interceptărilor făcute de SRI în baza mandatelor de siguranță națională, ca probe în dosare, a agitat taberele în Consiliul Superior al Magistraturii (CSM). Mai bine de o oră, judecătorii și procurorii din CSM au dezbătut pe marginea proiectului menit să permită utilizarea acestor probe, în condițiile în care o decizie a CCR le-a eliminat. Și, prin urmare, multe dosare s-au prăbușit. În vreme ce unii membri CSM au cerut garanții suplimentare cu privire la respectarea drepturilor, alții au respins clar proiectul și au spus că, odată cu acesta, „se întoarce Securitatea”.

Mai precis, proiectul care a încins spiritele în plenul CSM este legat de modificarea Legii 51/1991 privind securitatea naţională a României. Potrivit propunerii, ar urma să poată fi folosite ca probe în dosare înregistrările efectuate de SRI în baza mandatelor de siguranță națională.

CITEȘTE ȘI: ANALIZĂ – Dosarele de corupție pică în serie, după ce CCR a interzis folosirea ca probe a înregistrărilor obţinute de SRI pe mandat de siguranţă naţională | Vîntu, Videanu, Niculae, printre marii beneficiari

Judecătoarea Simona Marcu a spus că propunerea legislativă încalcă o decizie a Curții Constituționale și că reintroduce serviciile în justiție.

Voi vota public împotrivă. (…) Acest proiect reintroduce serviciile de informații în activitatea judiciară. (…) Cele două articole propuse ignoră sau încalcă considerentele deciziei CCR. (…) În esență, în materie penală, legiuitorul are obligația constituțională de a reglementa probele de o manieră coerentă și unitară, astfel încât să fie protejată securitatea juridică a persoanelor, drepturilor și libertățile fundamentale ale acesteia. Prin modul în care datele și informațiile culese ca efect al MSN-urilor aprobate în temeiul legii 51/1991 tocmai această obligație este încălcată„, a spus Simona Marcu în ședință.

Savonea: Viciul viciilor este sfidarea

Fosta șefă a CSM, Lia Savonea, a criticat și ea proiectul MJ.

Proiectul de modificare legislativă este unul profund viciat. (…) Viciul viciilor este sfidarea. Mi se pare că acest proiect legislativ sfidează ordinea constituțională, democrația și cultura juridică europeană, în sine. (…) Eu chiar cred că democrația ar înceta să mai funcționeze în parametri constituționali în momentul în care serviciile secrete, indiferent cum s-ar numi, ar interfera în actul de justiție”, a spus Savonea.

La rândul ei, Gabriela Baltag, care susține că CSM nu trebuie să dea un aviz pentru acest tip de proiect, spune că inițiativa „întoarce Securitatea”.

E trist că la mai bine de 30 de ani de la Revoluție ne gândim că am putea întoarce Securitatea în sistemul judiciar. Oficial, că mă gândesc că nu a plecat niciodată. (…) Ce n-au reușit comuniștii doresc să reușească cei care au gândit acest proiect monstruos. La 31 de ani de când au murit atâția oameni, există această sfidare cu acest proiect. (…) Avem o obligație morală față de cei care au murit, de a nu mai aduce niciodată Securitatea în activitatea judiciară”, a spus Gabriela Baltag.

Judecătoarea Evelina Oprina s-a arătat și ea împotriva proiectului.

De cealaltă parte, procurorul Cristian Ban a spus că vrea mai multe garanții de respectare a normelor în ceea ce privește proiectul. Dar, a subliniat magistratul, el nu trebuie respins din start.

Mi se pare că pledoaria cel puțin a unor colegi este în sensul desființării mandatelor de siguranță națională. Nu e rolul nostru de a aprecia cu privire la existența acestor mandate de siguranță națională. Nu putem cu pelerinaje la Sfintele Moaște să combatem teroriștii, spionii sau trădătorii. (…) Noi suntem chemați să vedem dacă în executarea acestor mandate date în mod legal rezultă întâmplător și alte probe, indicii cu privire la fapte grave: omor, corupție, evaziune. Și dacă rezultă, ce facem cu ele, dacă le putem folosi. Dacă legea care ne permite să folosim aceste probe într-un cadru penal oferă suficiente garanții în ceea ce privește respectarea drepturilor. Mi se pare că acest proiect nu respectă, în acest moment, prin urmare și votul meu va fi unul negativ”, a spus procurorul Ban.

Replica lui a fost imediat taxată de judecătoarea Marcu.

Europa este o Europă creștină. (…) Indiferent de opțiunile noastre, suntem datori să respectăm acest lucru, mi se pare profund greșit să persifilăm, să luăm în derâdere pelerinajele la Sfintele Moaște”, a spus Marcu.

Ban s-a apărat, la rândul său.

Era vorba de o comparație, că nu putem combate terorismul decât cu mijloace specifice. (…) La asta m-am referit, nicidecum la libertatea religioasă”, a adăugat magistratul.

Scutea vorbește de anihilarea unor probe

Perspectiva la care ne raportăm în legătură cu infracțiunea este că intervin acte spontane, irepetabile, care pot avea valoare de probă. O interzicere de plano a folosirii unor astfel de date, în principal înregistrările de comunicații sau ale unor activități efectuate în mediul ambiental, reprezintă anihilarea, anularea unor probe”, a spus procurorul general.

Și procurorul Deac a spus că inițiativa nu trebuie respinsă, din start.

Să nu uităm că faptele de omor, de crimă organizată, de corupție, alte infracțiuni, s-ar putea să poată fi probate plecând de la 2-3 interceptări. Ar trebui să ne gândim mai bine cum ar trebui să facem dar nu să respingem din start ca un lucru rău ceea ce a gândit Ministerul Justiției”, a afirmat magistratul.

Chiș: Îngrozitor să îmi imaginez că pot salva un copil și nu mă lasă legea

La rândul său, judecătoarea Andrea Chiș a subliniat că sunt necesare garanții cu privire la modul în care sunt culese probele. Însă, susține magistratul, nu poate fi conceput ca informații care pot duce, de pildă, la salvarea unui copil răpit, să nu fie folosite.

Nu vreau să aruncăm vreo umbră asupra instanțelor și cu atât mai puțin asupra Înaltei Curți de Casație și Justiție, care dă aceste mandate de siguranță națională. (…) Mie mi se pare absolut îngrizotor să îmi imaginez că aș putea să salvez un copil și nu mă lasă legea, pentru că nu cred că poate fi rațiunea legii așa ceva. (…) Totul e să te asiguri că aceste mijloace de probă au fost luate cu respectarea legii”, a spus Chiș în ședința CSM.

Ministrul Justiției a lipsit de la ședința Consiliului Superior al Magistraturii.

Ce prevede proiectul

Inițiativa îl are printre iniţiatori şi pe ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu.

Proiectul prevede că înregistrările ”rezultate din activităţile specifice serviciilor de informaţii” pot fi folosite ca probe.

Există, însă, condiţia ca prin lege să fie reglementată o procedură clară, care să poată duce la verificarea legalității acestora, atât a probelor în sine cât și a modului în care au fost obținute.

CITEȘTE ȘI: Proiect de lege inițiat de ministrul Justiției: Informațiile strânse de SRI în baza mandatelor de siguranță națională, probe în dosare

Proiectul a trecut tacit de Camera Deputaților. Senatul este for decizional în acest caz.

Foto: cursdeguvernare.ro

Comentarii


    Lasă un răspuns


    Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

    WP Twitter Auto Publish Powered By : XYZScripts.com
    MainNews

    FREE
    VIEW