🇷🇴 Prezență vot alegeri prezidențiale

Hotărârile judecătorești din primă instanță și cele din apel vor fi date în același timp cu motivarea sentinței, deoarece, în caz contrar, se încalcă, printre altele, prezumția de nevinovăție sau dreptul la demnitate umană, arată judecătorii Curții Constituționale. 

„Curtea constată că punerea în executare a hotărârii judecătorești definitive la data pronunțării minutei (dispozitivului) cu motivarea în fapt post factuma soluției, la o dată care, în practică, se plasează la un interval mare de timp față de momentul pronunțării condamnării este contrară demnității umane. Un asemenea tratament juridic plasează persoana condamnată într-o situaţie de inferioritate și are ca rezultat desconsiderarea arbitrară a demnității sale umane”, se arată în motivarea CCR.

Curtea Constituțională arată că hotărârea judecătorească prin care cauza este soluționată de prima instanță de judecată și hotărârea judecătorească prin care instanța se pronunță asupra apelului reprezintă actele finale, prin care se soluționează litigiul dintre părți.

„Cadrul legal actual în materie procesual penală configurează atât conținutul, cât și aspectele privind pronunțarea, redactarea și comunicarea hotărârii judecătorești”, potrivit sursei citate.

Curtea susține că pronunțarea unei soluții nemotivate, doar cu indicarea textului de lege în care se încadrează infracțiunea, nu creează transparență asupra actului de justiție, nu înlătură suspiciunea de arbitrariu și nu permite o bună înțelegere și acceptare a hotărârii judecătorești.

„Astfel, Curtea constată că fixarea, prin redactare, la data pronunțării soluției, a silogismului judiciar, care explică și justifică soluția, reprezintă o garanție că rezultatul judecății este expresia deliberării, în mod esențial sub aspectul conținutului. În același timp, Curtea constată că redactarea motivelor în fapt și în drept la momentul pronunțării permite urmărirea raționamentului care conduce judecătorul la soluție, reduce prejudecățile cognitive și crește probabilitatea ca judecătorul să pronunțe o soluție corectă”, se arată în motivarea CCR.

CCR mai constată că motivarea soluției, după pronunțarea hotărârii judecătorești, încalcă dreptul la un proces echitabil, potrivit Convenției pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.

„Curtea constată că, pentru a se asigura în mod efectiv dreptul la un proces echitabil și garanțiile care se referă la înfăptuirea justiției, este necesar ca redactarea hotărârii judecătorești(motivarea în fapt și în drept)să aibă loc la data pronunțării, întrucât la acest moment procesual, ca rezultat al deliberării, se conturează considerentele ce conduc la soluție, redactarea acestora constituind doar un aspect tehnic de fixare, prin limbaj, a modului în care instanța a judecat”, a precizat sursa citată.

Un alt argument invocat de judecătorii CCR ar fi neîncrederea societății în actul de justiție și ineficiența hotărârilor judecătorești.

„Totodată, pronunțarea unei hotărâri judecătoreşti penale definitive, care nu dispune executarea pedepsei în privinţa persoanelor condamnate pentru comiterea infracţiunilor, generează riscul ca aceste persoane să săvârşească alte infracţiuni, să părăsească teritoriul ţării, să atragă cheltuieli suplimentare pentru căutarea, reţinerea sau o eventuală extrădare a lor. Toate aceste aspecte, menţionate anterior, aduc şi un impact negativ asupra scopului pedepsei penale, fac imposibilă restabilirea echităţii sociale, iar aplicarea legii penale ar avea doar un efect iluzoriu”, potrivit CCR.

CITEȘTE ȘI: EXCLUSIV Aleșii, restanți la punerea în acord a deciziilor CCR cu legea fundamentală – De 6 ani, instituțiile abilitate nu au reușit să modifice zeci de articole neconstituționale din codurile penale

Decizia „revoluționară” a CCR

Cea mai recentă decizie a Curții Constituționale obligă instanțele să publice motivarea sentințelor în același timp cu pronunțarea.  Judecătorii CCR au constatat că punerea în executare a unei hotărâri judecătorești penale definitive, anterior motivării în fapt și în drept a acesteia, este contrară Constituției.

Articolele declarate neconstituționale de CCR, prin decizia din 7 aprilie:

1. Art. 400 alin(1) -(1) Rezultatul deliberării se consemnează într-o minută, care trebuie să aibă conținutul prevăzut pentru dispozitivul hotărârii. Minuta se semnează de membrii completului de judecată
2. Art. 405 alin(3) – (3) Președintele completului pronunță minuta hotărârii
3. Art. 406 alin(1) și(2) –  (1) Hotărârea se redactează în cel mult 30 de zile de la pronunțare. (2) Hotărârea se redactează de unul dintre judecătorii care au participat la soluționarea cauzei, în cel mult 30 de zile de la pronunțare, și se semnează de toți membrii completului și de grefier

Magistrații au atras atenția asupra încărcăturii și necesității schimbării legii înainte ca decizia CCR să fie publicată în Monitorul Oficial.

Astfel, Senatul a adoptat, marţi, în calitate de primă cameră sesizată, proiectul de modificare a Codului de procedură penală, în acord cu decizia Curții Constituționale din 7 aprilie, potrivit căreia hotărârea judecătorească trebuie să fie motivată la data pronunţării.

Sursă foto: Inquam Photos / Octav Ganea

Share this...

Facebook

Twitter

Linkedin

Whatsapp