🇷🇴 Prezență vot alegeri prezidențiale

Comisarul șef Florian Eniță a vorbit despre misiunea pe care a avut-o în dosarul Caracal, mărturisind că a trebuit să repare ceea ce stricaseră cei care au intrat înaintea lui în câmpul infracțional. Eniță susține că Gheorghe Dincă îi respecta pe anchetatori, însă mințea foarte mult.

„Nu știam despre ce e vorba. Abia când am ajuns și am făcut prima evaluare a ceea ce am găsit, le-am spus că va dura cel puțin 3 săptămâni cercetarea la fața locului (CFL). Mulți nu au vrut să creadă: „ce facem 3 săptămâni aici?”. A durat mai mult, până pe 29 august. Dosarul era într-o situație destul de dificila, cei de la IPJ Olt descoperiseră resturile de oase umane în butoi, și-au făcut treaba referitoare la ele, dar CFL nu a mers așa cum am fi vrut. S-au risipit niște probe. Noi nu am știut ce au făcut ei înainte. Când am intrat în camera unde fuseseră ținute fetele, am văzut că majoritatea obiectelor dispăruseră de acolo. Se vedeau urmele de unde au fost ridicate, i-am întrebat ce s-a întâmplat cu ele: „le-am luat și le-am pus în altă cameră”, a declarat comisarul șef într-un interviu acordat ziare.com.

Referitor la buncărul lui Gheorghe Dincă, comisarul a explicat că acesta a fost construit peste o rampă a unui service auto care a fost acoperit cu pământ, în care se aflau o saltea și un butoi de plastic, dar ce i-a atras atenția în acel loc au fost câteva inele metalice prinse în beton.

„În casa groazei, cum mai este cunoscută, a funcționat la un moment dat un service auto. În atelier se afla o rampă construită din cărămidă și beton. Peste rampă a fost construit un tavan din beton armat care a fost acoperit cu pământ și au rămas la vedere scările prin care se făcea accesul. În afară de o podină din lemn peste care se aflau o saltea și un butoi din plastic încastrat în beton, ne-au atras atenția câteva inele metalice prinse în beton. L-am întrebat pe Dincă scopul acestei construcții și ne-a răspuns că se temea de un atac cu rachete, că în apropiere se află baza militară de la Deveselu. Nu am primit niciodată un răspuns legat de acele inele metalice, dar convingerea mea este că nu a apucat să folosească acest spațiu”, a precizat ofițerul.

Comisarul Florian Eniță a povestit și despre condițiile grele pe care anchetatorii au trebuit să le suporte în timpul perchezițiilor din „casa groazei”.

„A fost greu, condițiile erau destul de vitrege. N-a venit un strop de ploaie în luna august. De dimineața până seara, în costumul acela alb, aproape ermetic, prin care nu se putea respira. Toată transpirația ne ajungea în încălțăminte, care era udă complet.
În zonele în care trebuia să recoltam probe biologice luam pe picioare și niște ciorapi din plastic pana aproape de genunchi, foarte groși. Nu se poate fără ei, riscam sa contaminam ceva. Am avut multa grija de toți colegii, trebuia sa ma asigur ca avem apa, hrana la prânz, sa nu se întâmple ceva. Aveam program de hidratare și mergeam cu rândul la corturi. În primele zile am băut și apa calda. Ulterior, am primit o vitrina frigorifica de la colegii noștri din Caracal, pe care am așezat-o în cort și am conectat-o la generator”, a mai spus acesta.

„Dincă, un mincinos și un pervers”

Anchetatorul a vorbit și despre Dincă și l-a caracterizat ca fiind un „mincinos fără margini”. După ce inculpatul l-a dus la Dunăre pentru a căuta probe, comisarul și-a dat seama că tot ce spune nu este adevărat pentru că „incinerarea era cea mai bună metodă de a scăpa de cadavru”.

„Dincă cu noi era foarte respectuos. Dar un mincinos fără margini. Un pervers. El își cauta întotdeauna cuvintele pentru ca mintea și nu știa cum sa le așeze, cum să-și pregătească apărarea. Când primea o întrebare, stătea sa se gândească înainte de a răspunde. După atâta experienta, ne dădeam seama ca ne minte. Au fost colegi de-ai mei de la IGP cu el, i-a plimbat câteva zile. Am stat atunci de vorba cu el și i-am spus ca ar fi bine sa spună adevărul, ca nu a aruncat fata în apa. Eu aveam convingerea asta. Și i-am spus sa nu mai minta. Și instinctul, dar și faptul ca l-am văzut nehotărât. Dacă ma gândesc la modul lui de operare și la Alexandra, nici nu vad de ce sa fi făcut altfel. Pentru el, incinerarea era cea mai buna metoda de a scăpa de cadavru”, a precizat ofițerul.

Comisarul a explicat cum au rămas bijuteriile întregi după incinerare, iar  Dincă „nu stătea lângă butoi tot timpul, flacăra și căldura erau atât de mari ca nu se putea apropia. După un timp verifica dacă mai sunt oase și alimenta din nou focul”.

„Corpul uman are un țesut adipos. Dacă grăsimea intră în combustie, corpul arde fără niciun alt factor extern. Mai mult, Dincă a folosit acolo tot felul de materiale inflamabile: motorină, vaselină, lemne. Arderea a fost și mai bine întreținută. În butoiul acela  obținea peste 600 de grade. Obiectele mici au căzut prin sită pe tabla de sub butoi unde temperatura nu e la fel de mare, pentru că acolo butoiul are o fantă pe unde intră aerul și produce ventilație. El nu stătea lângă butoi tot timpul, flacăra și căldura erau atât de mari că nu se putea apropia. După un timp verifica dacă mai sunt oase și alimenta din nou focul”, a mai spus ofițerul.

Sursă foto: Inquam Photos / Bogdan Danescu

Share this...

Facebook

Twitter

Linkedin

Whatsapp