„Demisia sau scuze”. Cum au abordat liderii de la București eșecul aderării la Schengen / Explicațiile politologului Andrei Țăranu
„Este imperios necesar” ca Lucian Bode și Bogdan Aurescu, miniștrii de Interne, respectiv Externe, să își dea demisia sau măcar să prezinte scuze după eșecul aderării la Spațiul Schengen, a declarat prodecanul Facultății de Științe Politice din cadrul SNSPA București, Andrei Țăranu, pentru Main News. Politologul a menționat că liderii de la București nu dau semne că își vor asuma eșecul, dar, în schimb, au transformat Austria într-un „țap ispășitor”.
Opoziția de la București a început încă de joi să ceară demisia Guvernului PNL-PSD-UDMR sau a președintelui Klaus Iohannis (detalii aici), dar Andrei Țăranu este de părere că România nu trebuie să intre „într-o criză politică incredibilă”.
„Nu cer demisii la nivel prezidențial și nici măcar căderea Guvernului, dar demisia sau măcar scuze ale ministrului de Externe și demisia sau măcar scuze ale ministrului de Interne sunt imperios necesare”, a subliniat politologul.
În schimb, politicienii de la putere, în loc să își asume eșecul aderării, „au transformat Austria – care are vina sa fără discuții – într-un fel de țap ispășitor”, a explicat prodecanul Facultății de Științe Politice din cadrul SNSPA.
„E o mare problemă de responsabilitate, ea trebuie subliniată și spusă întotdeauna. Cineva trebuie să își asume responsabilitățile. Domnul Bode are responsabilitățile lui, mai degrabă de factură politică, pe care ar trebui să și le asume simbolic. Cel care are însă problema cea mai mare este domnul Aurescu, pentru că MAE a lipsit complet din acest proces. Faptul că MAE, dacă a făcut, a făcut totul complet netransparent, a mers pe tot soiul de întâlniri formale sau informale, a condus la acest eșec”, a adăugat Andrei Țăranu.
În ceea ce privește modul în care președintele Klaus Iohannis a gestionat refuzul Austriei, oferind o declarație de presă (detalii, aici), Andrei Țăranu susține că, din punct de vedere formal, șeful statului a reacționat în limitele impuse de funcția pe care o deține.
„Sigur că, simbolic, ar fi putut să participe mai puternic la emoția pe care domnia sa a indus-o. Dacă el nu ar fi fost actant, dacă ar fi plutit ca Dumnezeu deasupra apelor la începutul facerii lumii, atunci spui că da, nu s-a băgat în proces, deci nu avem de ce să îi cerem mai mult.
Dar domnia sa a dat comunicate, a ieșit în presă, a spus că o să intrăm. Acum trei săptămâni a spus ce și cum se va întâmpla la Schengen. Odată cu acest eșec de proporții, s-a terminat mandatul domnului Iohannis. Toate celelalte vor fi, începând cu 2023, niște acte formale, în care va mai da decorații și va mai spune x,y,z. Toată lumea va fi cu ochii pe 2024 (n.r. anul alegerilor). E un eșec pe care și domnia sa, fără discuții, ar fi trebuit să îl asume simbolic”, a menționat politologul.
Discuțiile în UE pe tema Schengen, împinse spre 2025
Odată cu votul negativ dat la Consiliul Justiție și Afaceri Interne (JAI) de joi, pentru România și Bulgaria s-au închis oportunitățile pentru a relua discuțiile pe tema aderării la Schengen în Consiliul Uniunii Europene cel puțin până în anul 2025, a explicat politologul pentru Main News.
Deși, în spațiul public, s-a sugerat că la Consiliul European din 15 decembrie ar putea fi luate o serie de decizii favorabile celor două state din spațiul Europei de Est, acest lucru este puțin probabil.
„La Consiliul European nu o să se întâmple nimic. Doamna Johannson (n.r. Ylva Johannson, comisarul european pe Interne) a spus că sunt mici șanse ca în Consiliul de iarnă să se întâmple ceva, în condițiile în care agenda e făcută. Dacă se va introduce ceva, va fi mai degrabă o declarație comună a președinției cehe, a președinției suedeze, a României și Bulgariei că suntem dezamăgiți, dar în rest nu se poate întâmpla altceva”, a explicat prodecanul Facultății de Științe Politice a SNSPA.
În 2023, președinția Consiliului Uniunii Europene va fi preluată de Suedia (țară care, la fel ca Austria, se confruntă cu probleme referitoare la migrație), în primele 6 luni, și de Spania, în semestrul al doilea, iar agendele celor două țări nu cuprind și extinderea Spațiului Schengen. Ulterior, anul 2024 va fi marcat de alegerile europarlamentare.
„Deci poate prin 2025 să înceapă reforma Schengen, că se tot vorbește de o reformă a Schengen, legată de problema migrației. Poate va începe în ianuarie 2023 (n.r. când Suedia va prelua președinția), poate nu. Dar una peste alta, până în 2025-2026, șansele să mai avem un JAI legat de lărgirea Schengen sunt foarte mici”, este concluzia politologului Andrei Țăranu.
Sursă foto: Inquam Photos / Octav Ganea
Comentarii