Decizie ÎCCJ: Legea penală mai favorabilă, aplicată prescripției. Mii de dosare afectate / Explicațiile specialiștilor
O decizie dată marți, 25 octombrie, de Înalta Curte de Casație și Justiție va afecta o mare parte dintre dosarele penale aflate pe rolul instanțelor. Este vorba de prescripția răspunderii penale, pe care Înalta Curte a catalogat-o drept normă de drept penal, ceea ce înseamnă că va putea fi considerată drept lege penală mai favorabilă, potrivit specialiștilor consultați de Main News.
Înalta Curte de Casație și Justiție a dezbătut, marți, dacă prescripția răspunderii penale este „normă de drept substanțial susceptibil de a fi aplicat ca lege penală mai favorabilă sau normă de drept procesual supus principiului tempus regit actum”.
Dezbaterea judecătorilor vine pe fondul celor două decizii date de Curtea Constituțională în ceea ce privește prescripția, anume 297/2018 și 358/2022.
- „Normele referitoare la întreruperea cursului prescripţiei sunt norme de drept penal material (substanţial) supuse din perspectiva aplicării lor în timp principiului activităţii legii penale prevăzut de art. 3 din Codul penal, cu excepţia dispoziţiilor mai favorabile, potrivit principiului mitior lex prevăzut de art. 15 alin. (2) din Constituţie şi art. 5 din Codul penal.
- Instanţa care soluţionează contestaţia în anulare, întemeiată pe efectele deciziilor Curţii Constituţionale nr. 297/26.04.2018 şi nr. 358/26.05.2022, nu poate reanaliza prescripţia răspunderii penale, în cazul în care instanţa de apel a dezbătut şi a analizat incidenţa acestei cauze de încetare a procesului penal în cursul procesului anterior acestei din urmă decizii”, sunt cele două puncte ale deciziei Înaltei Curți.
Contactat de Main News, avocatul Alexandru Chiciu a explicat că decizia Înaltei Curți dă undă verde instanțelor pentru a aplica prescripția răspunderii penale drept lege mai favorabilă.
„Decizia se va aplica tuturor cauzelor nesoluționate definitiv sau celor care au fost soluționate definitiv, dar nu s-a dezbătut chestiunea prescripției în apel. Dacă în calea de atac ordinară apelului s-a dezbătut chestiunea prescripției și a intrat definitiv sub autoritate de lucru judecat, acest lucru nu poate forma obiectul contestației în anulare”, este explicația avocatului.
În schimb, fostul președinte al Curții Constituționale, Augustin Zegrean, a menționat că, prin decizia Înaltei Curți, dosarele vor fi împărțite în două categorii, deși se află în aceeași situație juridică.
„Conform primului punct, în perioada cuprinsă între cele două decizii ale CCR (n.r. 2018-2022) nu s-a mai întrerupt cursul prescripției răspunderii penale, pentru că nu a mai existat o lege în acest sens, câtă vreme CCR a declarat neconstituțională legea care stabilea că acel curs se întrerupe prin orice act de urmărire penală întocmit de procurori.
Dar, dacă vin și spun că, în cazul în care Curtea de Apel a analizat această problemă și a constatat că nu se aplică prescripția, este o greșeală, pentru că nu aveau text de lege, trebuiau să aplice prima decizie a CCR, nu puteau să o respingă. Cele în care nu s-a discutat, nu au ajuns în apel sau au ajuns în apel, dar nu s-a pus în discuție împlinirea termenului de prescripție, se aplică consecințele deciziilor Curții Constituționale”, a explicat Augustin Zegrean, pentru Main News.
„Toate dosarele în care operează prescripția răspunderii penale vor fi afectate”
Decizia dată marți de Înalta Curte de Casație și Justiție va afecta „toate dosarele care sunt pe rol, în fond sau în apel, și în care operează prescripția răspunderii penale”, a adăugat avocatul Alexandru Chiciu.
„Prescripția este atributul statului de a uita. Nu este vina inculpatului, este vina sistemului judiciar românesc, care de la momentul la care s-au comis niște fapte, fie nu le-a descoperit la timp, fie le-a descoperit după o perioadă prea lungă, fie nu le-a judecat cu celeritate”, arată avocatul consultat de Main News.
Concret, prin aplicarea prescripției, un inculpat scapă de răspunderea penală și, implicit, de posibilitatea de a fi sancționat penal cu închisoare sau amendă.
„Se va aplica principiul non-răspunderii penale, dar va rămâne ca fapta penală ca izvor ale altor tipuri de răspundere (n.r. civilă, patrimonială, etc). Dispare pedeapsa, dar rămân în vigoare fapta, vinovăția și paguba. Dacă un inculpat invocă prescripția, nu înseamnă că nu este nevinovat de faptă și de pagubă. Dacă e vinovat, trebuie să plătească paguba și să acopere prejudiciul sau, conform art. 18 din Codul de procedură penală, să continue procesul penal și să solicite achitarea”, a adăugat Alexandru Chiciu.
Astfel, în cazul dosarelor în care există daune sau prejudicii, autoritățile au în continuare pârghiile necesare pentru a le recupera, arată avocatul.
Articolul din Codul penal care reglementează termenele de prescripție a răspunderii penale poate fi citit aici.
Sursă foto: Inquam Photos / Octav Ganea
Comentarii