🇷🇴 Prezență vot alegeri prezidențiale

Curtea de Apel Craiova – Secția penală și pentru cauze cu minori a sesizat Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), cerând anularea efectelor deciziei prin care judecătorii Curții Constituționale (CCR) au stabilit că Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (SIIJ) este constituțională.

Curtea Constituțională a României a decis, pe 8 iunie, că articolele din Legea 304/2004 și Ordonanța de Urgență nr.90/2018, ce fac referire la înființarea și funcționarea Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (SIIJ), sunt constituționale.

Decizia CCR vine la o zi după ce Curtea de Apel Pitești a citat decizia CJUE din 18 mai și a decis că Secția Specială nu este justificată de imperative obiective și verificabile și că nu este însoțită de garanții care să înlăture orice risc ca SIIJ să fie folosită ca instrument de control politic. De asemenea, instanța a obligat procurorii SIIJ să-și decline competența de soluționare a cauzei.

CITEȘTE MAI MULTE AICI: Cum explică specialiștii în Drept decizia Curții de Justiție a UE. Controverse pe tema desființării Secției Speciale / Fost președinte CCR: Nu lasă loc la interpretare

Comunicatul Curții de Apel Craiova, potrivit Asociației Judecătorilor: 

„Astăzi, 29 iunie 2021, Curtea de Apel Craiova – Secţia penală şi pentru cauze cu minori a sesizat Curtea de Justiție a Uniunii Europene cu următoarea cerere de decizie preliminară:

1. Principiul independenței judecătorilor, consacrat de art.19 alin.1 al doilea paragraf TUE cu referire la art.2 TUE și art. 47 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, se opune unei dispoziții naționale, precum aceea a art. 148 alin.(2) din Constituția României, astfel cum a fost interpretată de Curtea Constituțională, prin Decizia nr.390/2021, conform căreia instanțele naționale nu mai au abilitarea de a analiza conformitatea unei dispoziții naționale, constatate ca fiind constituțională printr-o decizie a Curții Constituționale, cu dispozițiile de drept al Uniunii Europene?

2. Principiul independenței judecătorilor, consacrat de art.19 alin.1 al doilea paragraf TUE cu referire la art.2 TUE și art. 47 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, se opune unei dispoziții naționale, precum aceea a art. 99 lit. ș din Legea nr.303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, care permite inițierea unei proceduri disciplinare şi sancţionarea disciplinară a judecătorului pentru nerespectarea unei decizii a Curții Constituționale, în condițiile în care judecătorul este chemat să stabilească prioritatea de aplicare a dreptului Uniunii Europene, în raport de considerentele unei decizii a Curții Constituționale, dispoziție națională ce îi înlătură judecătorului posibilitatea de a aplica hotărârea CJUE pe care o consideră prioritară ?

3. Principiul independenței judecătorilor, consacrat de art.19 alin.1 al doilea paragraf TUE cu referire la art.2 TUE și art. 47 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, se opune unor practici judiciare naționale care interzic judecătorului, cu consecința antrenării răspunderii disciplinare, să facă aplicarea jurisprudenței Curții de Justiție a Uniunii Europene în proceduri penale precum contestația privind durata rezonabilă a procesului penal, reglementată de art.488 ind.1 din Codul de procedură penală din România?”, arată Forumul Judecătorilor.

Sursă foto: Inquam Photos / Octav Ganea

Share this...

Facebook

Twitter

Linkedin

Whatsapp