Cum explică specialiștii în Drept decizia Curții de Justiție a UE. Controverse pe tema desființării Secției Speciale / Fost președinte CCR: Nu lasă loc la interpretare

Decizia Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a stârnit noi controverse pe marginea desființării Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (SIIJ). În timp ce o parte dintre specialiștii în Drept, consultați de Main News, consideră că CJUE a solicitat desființarea SIIJ, fără să lase loc la interpretare, există voci care spun că ar trebui luate toate măsurile pentru ca Secția Specială să își poată continua activitatea, oferind garanții de independență și imparțialitate magistraților. 

„Curtea de Justiție a Uniunii Europene a zis că nu este în regulă să existe o astfel de instituție, o secție a Parchetului care să se ocupe exclusiv de infracțiunile comise de magistrați(…)Legislația va trebui adaptată în urma acestei decizii, iar singura adaptare e să desființeze SIIJ, nu lasă loc la interpretare(…)Nu pot să nu țină seama de ea, nu e loc de discuție, cum e cu MCV. Aici nu e loc de discuție. Inclusiv Comisia de la Veneția, care este citată de Curtea de la Luxemburg în Decizie, spune că o astfel de instituție ar fi oarecum justificată dacă magistrații ar cere, dar magistrații se pare că nu sunt de acord, există un sondaj care spune că 85% dintre magistrați sunt împotrivă”, a explicat Augustin Zegrean, fost președinte al Curții Constituționale a României, pentru Main News.

O părere asemănătoare are și judecătorul Cristi Danileț, care, citând decizia CJUE, a transmis că Secția Specială ar trebui desființată „acum și obligatoriu”.

„Sunt câteva efecte, în primul rând, să vă spun că în niciun caz această decizie nu desființează SIIJ, ci stabilește că ar trebui să li se acorde protecție judecătorilor și procurorilor cum li se acordă și celorlalte persoane. Până la apariția SIIJ, nu exista o posibilitate de a-i trimite în judecată pe procurori și judecători. Nu se pune problema să se desființeze, așa cum trâmbițau o serie de trâmbițe, ca să mă repet, că gata s-a terminat cu SIIJ”, a declarat Gheorghe Iancu, pentru Main News.

Mai mult, avocatul Cristian Ene susține că CJUE cere să fie luate toate măsurile astfel încât SIIJ să ofere garanții de independență și imparțialitate celor cărora li se adresează din punct de vedere al competențelor, anume magistraților.

„Curtea spune că trebuie ca Parlamentul și respectiv statul în sine să asigure un nivel de legalitate, obiectivitate și, respectiv, implementare a actului de justiție, prin realizarea unor organisme. Organismul, în sine, cum avem acum Secția pentru Investigarea Infracțiunilor în Justiție, trebuie să reflecte un grad de încredere înaltă, să aibă drept dovadă a unei independențe din punct de vedere a factorului politic și, de asemenea, să nu existe sub un alt control, decât controlul jurisdicțional ierarhic, astfel încât să se asigure o legalitate și o imparțialitate care să nu fie tergiversată într-un fel și să fie aplicabilă de îndată și față de cei cărora li se adresează, adică de către judecători și procurori”, a precizat avocatul Cristian Ene, pentru Main News.

CJUE, despre înfiinţarea SIIJ: Trebuie să garanteze că nu poate fi instrument de control politic

„Curtea examinează compatibilitatea cu dreptul Uniunii a unei reglementări naționale care prevede înființarea unei secții specializate în cadrul Ministerului Public care are competența exclusivă de anchetare a infracțiunilor săvârșite de judecători și de procurori.

Curtea precizează că, pentru a fi compatibilă cu dreptul Uniunii, o astfel de reglementare trebuie, pe de o parte, să fie justificată de imperative obiective și verificabile legate de buna administrare a justiției și, pe de altă parte, să garanteze că această secție nu poate fi utilizată ca instrument de control politic al activității judecătorilor și a procurorilor menționați și își exercită competența cu respectarea cerințelor prevăzute de Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene (denumită în continuare „carta”).

În lipsa îndeplinirii acestor cerințe, reglementarea menționată ar putea fi percepută ca urmărind instituirea unui instrument de presiune și de intimidare a judecătorilor, ceea ce ar aduce atingere încrederii justițiabililor în justiție.

Curtea adaugă că reglementarea națională în discuție nu poate avea ca efect nerespectarea obligațiilor specifice care îi revin României în temeiul Deciziei 2006/928 în domeniul luptei împotriva corupției.

Revine instanțelor naționale sarcina de a verifica dacă reforma care a condus în România la înființarea unei secții specializate în cadrul Ministerului Public, însărcinate cu anchetarea judecătorilor și a procurorilor, precum și normele privind numirea procurorilor încadrați în această secție nu sunt de natură să facă secția menționată permeabilă la influențe exterioare.

În ceea ce privește carta, revine instanțelor naționale sarcina de a verifica dacă reglementarea națională în discuție nu împiedică examinarea într-un termen rezonabil a cauzelor referitoare la judecătorii și la procurorii vizați”, se arată în comunicatul CJUE.

SIIJ, reclamată de magistrați

Magistrații români au cerut forului european să se pronunțe cu privire la respectarea legislației europene dar și cu privire la obligativitatea respectării recomandărilor din Mecanismul de Cooperare și Verificare (MCV).

Comisia juridică a Senatului a organizat, pe 12 mai, a treia dezbatere pe tema proiectului de desființare a Secției Speciale, la care au participat reprezentanții asociaților de magistrați.

Proiectul pentru desființarea Secției Speciale urmează să fie votat în plenul Senatului, după ce a trecut de Camera Deputaților, cu amendamentul prin care magistrații pot fi trimiși în judecată cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii.

Sursă foto: Inquam Photos / George Călin