🇷🇴 Prezență vot alegeri prezidențiale

Judecătoarea Iosefina Pârvu a motivat decizia prin care a dispus condamnarea lui Sorin Oprescu la 5 ani şi 4 luni de închisoare. Hotărârea instanţei nu este definitiva.

Magistratul s-a pensionat pe 1 iunie, sentinţia fiind dispusă cu mai puţin de două săptămâni înainte.

Judecător: Inculpaţii, la primul conflict cu legea

În cea mai mare parte a documentului, magistratul vorbeşte despre probele depuse de procurori în cauză şi impactul deciziilor CCR asupra acestora. O parte dintre interceptări au fost anulate, însă chiar şi în aceste condiţii fostul edil a fost condamnat.

„La individualizarea pedepselor ce se vor aplica inculpatilor judecatorul cauzei va avea in vedere imprejurarile concrete ale comiterii faptelor, pericolul social concret al acestora deosebit de ridicat ,conduita procesuala ,perioada infractionala intinsa pe un interval de cca 2 ani de zile , sumele pretinse / primite cu titlul de mita , valoarea sumelor f mari de bani ce au facut obiectul spalarii banilor – cu referiure expresa la inc ……,care practic a” derulat „ aceasta operatiune parcursul anilor 2014/2015 . Va avea insa in vedere – cu exceptia inc …– ca toti ceilalti inculpati se afla la primul conflict cu legea penala si important de mentionat, este faptul ca acestia ,fara a fi sub masuri preventive, au respectat intocmai termenele acordate in cauza , fiind prezenti in instanta – cu mici exceptii ( fiind motivate absentele )”, se arată în motivare.

De ce a fost respinsă confiscarea extinsă în cazul partenerei lui Oprescu

Magistratul a explicat şi de ce a respins confiscarea extinsă în cazul partenerei lui Sorin Oprescu, Adriana Nica.

Deşi raportul de investigaţie financiară din dosar relevă o discrepanţă „mult mai mare intre averea dobândita si veniturile licite”, judecătorul a considerat că nu se impune confiscarea extinsă în acest caz.

„Este de amintit ca martora a precizat ca dintr-o relatie anterioara a primit dela partenerul sau o suma impresionata de bani ,( cca … euro ) -si dat fiind natura relatiei de afectatiune dintre acestia- este credibila sustinerea ca nu s-a incheiat o conventie in forma scrisa .
Faptul ca martora a optat pentru contractarea unui credit bancar – desi exista un depozit de cash colateral in val de … euro – reprezinta dreptul acestei a de a decide maniera in care isi optimizeaza tranzactiile financiare . Genul acesta de depozit bancar constituit de catre debitor la banca unde contracteaza un credit este efectuat pentru garantarea imprumutului, ramanind blocat intr-un cont in banca pe perioada imprumutului si se inapoiaza solicitantului numai dupa rambursarea integrala a creditului.

In caz de executare silita, ca urmare a nerambursarii creditului la scadenta, banca va intra in proprietatea sumelor depuse in depozitul bancar. Acest depozit este denumit in practica bancara si depozit colateral.

In cauza nu s-a facut nici o dovada a faptului ca martora ar fi fost un dobinditor de rea credinta si nu exista de asemenea nici o dovada a legaturii sale cu infractiunile pentru care inc …a fost trimis in judecata si condamnat ca atare pentru a se putea prezuma ca averea nejustificata isi are proveninienta a in infractiuni de aceeasi natura”, explica magistratul.

Acuzaţiile din dosar

Sorin Oprescu este acuzat că a condus, din 2013, un grup infracțional organizat. Mai mult, fostul edil ar fi primit 25.000 de euro la locuinţa sa din Ciolpani, de la Bogdan Popa, fost şef al Administraţiei Cimitirelor.

“La data de 5 septembrie 2015, inculpatul Oprescu Sorin Mircea în calitate de primar al municipiului Bucureşti, în baza unei înţelegeri prealabile cu inculpaţii Popa Bogdan Cornel şi Stanca Cristian, a primit de la primul suma de 25.000 euro din totalul de 60.000 euro pretinşi în mod necuvenit de cei doi de la administratorii unei societăţi comerciale (denunţători în cauză), în legătură cu un contract de execuţii lucrări în cadrul Centrului Cultural al Palatelor Brâncoveneşti de la Porţile Bucureştiului. Prin această conduită, primarul Municipiului Bucureşti nu a făcut altceva decât să «valideze» activitatea infracţională desfăşurată de inculpaţii Stanca Cristian şi Popa Bogdan Cornel, dar şi menţinerea acestuia din urmă în funcţia de director al Administraţiei Cimitirelor şi Crematoriilor Umane, cu luarea în considerare a posibilităţii numirii sale ca director la ALPAB, deşi ştia că acesta comite infracţiuni de corupţie”, spunea DNA la momentul trimiterii in judecata.

Foto: Inquam Photos  / Octav Ganea

Share this...

Facebook

Twitter

Linkedin

Whatsapp