🇷🇴 Prezență vot alegeri prezidențiale

Administrația Prezidențială a lansat marți, 11 ianuarie, Raportul „Educația privind schimbările climatice și mediul în școli sustenabile”. Documentul, realizat în cadrul unui grup de lucru, cuprinde o serie de măsuri propuse pentru anii 2022-2030, ce ar urma să se aplice în învățământul preuniveristar.

„Raportul lansat astăzi semnalează o serie de probleme, dar prezintă și soluții, atât pentru a lărgi accesul la educația privind protecția mediului și combaterea efectelor schimbărilor climatice, cât și pentru fundamentarea unei infrastructuri școlare verzi. Ceea ce ne dorim însă, mai mult decât orice, este să deschidem drumul spre o schimbare de mentalitate”, a declarat președintele Klaus Iohannis, în cadrul evenimentului de lansare al Raportului, organizat marți, la Palatul Cotroceni.

Autorii raportului susțin că documentul include o serie de propuneri concrete care vin să completeze elementele de educație pentru mediu și climă existente la acest moment în curriculumul național. Este împărțit în 4 capitole: Program educațional pentru climă și mediu; Soluții pentru resursele educaționale; Infrastructură pentru școli sustenabile; Resursa umană implicată în educația privind schimbările climatice și mediul.

Program educațional pentru climă și mediu

Primul capitol din Raportul „Educația privind schimbările climatice și mediul în școli sustenabile” urmărește obiectivele de învățare și competențele pe care elevii ar urma să le deprindă, în urma implementării:

•  Empatia, conexiunea cu natura; grija și compasiunea pentru toate formele de viață;
•  Respectul, interesul și aprecierea față de natură și serviciile pe care le oferă oamenilor;
•  Responsabilitatea privind utilizarea resurselor naturale;
•  Responsabilitatea în gestionarea propriilor decizii cu impact asupra mediului și climei, inclusiv în comportamente de consum cotidiene;
•  Implicarea în rezolvarea problemelor de mediu și climă;
•  Participarea și responsabilitatea civică;

„Caracteristicile abordării învățării și ale procesului educațional se rezumă, în mare măsură, la o pedagogie orientată către acțiune și participare a elevilor (de exemplu, învățarea bazată pe natură, pe proiect, pe locație sau pe fenomen) și la adoptarea la clasă de perspective interdisciplinare și transdisciplinare (asupra problemei schimbării climatice globale și manifestările ei locale, de exemplu)”, se arată în Raportul lansat de Administrația Prezidențială.

Soluții pentru resurse educaționale

Capitolul este împărțit în două idei principale: soluțiile digitale și activitățile în aer liber.

Raportul propune implementarea unei platforme web ce ar urma să centralizeze resursele cheie care sunt utile în educația privind schimbările climatice și mediul pentru profesori și elevi. Mai mult, se urmărește dezvoltarea unei aplicații – „Mini Inspectorul de Mediu”, ce poate fi folosită la clasă, dar și în timpul liber.

„Mini Inspectorul de Mediu are ca obiectiv formarea de obiceiuri de protecție a mediului și consolidarea datelor despre calitatea mediului cu sprijinul elevilor”, potrivit sursei citate.

Pentru activitățile în aer liber, raportul propune crearea unei baze de date ce ar urma să cuprindă ariile naturale protejate, inclusiv din mediul urban, zonele verzi din jurul școlilor sau din interiorul acestora, precum și zonele/ obiectivele sustenabile urbane și rurale.

„Nu în ultimul rând, pentru dezvoltarea educației în aer liber la nivel național și la nivelul fiecărei școli, e nevoie de îmbunătățirea unor aspecte sistemice existente la ora actuală, care pot îngreuna desfășurarea acesteia, de exemplu, simplificarea birocrației, pregătirea cadrelor didactice și cunoașterea orizontului local”, se arată în raportul Administrației Prezidențiale.

Infrastructură pentru școli sustenabile

„Obiectivele privind creșterea sustenabilității școlilor sunt: sprijinirea și reabilitarea unităților de învățământ preuniversitar din România, în vederea creșterii gradului lor de sustenabilitate; dezvoltarea de arhitectură școlară sustenabilă; monitorizarea și evaluarea clădirilor școlare”, susțin autorii raportului.

Măsurile propuse și termenele de finalizare:

• Implementarea unor proiecte de creștere a gradului de sustenabilitate a grădinițelor și școlilor din România – Reducerea cu 50% a amprentei de carbon a unităților de învățământ preuniversitar – 2030;
• 300 000 m2 de clădire școlară beneficiază de modificări structurale pentru a asigura sustenabilitatea (izolare termică, panouri solare, planificarea spațiului verde, colectare selectivă) și se va construi peste 45.000 m2 de spațiu nou școlar preuniversitar verde – Decembrie 2025;
• Reducerea amprentei de carbon a clădirilor școlilor/ grădinițelor din România prin măsuri de creștere a eficienței energetice, generare de energie verde, planificare a spațiului verde, colectare selectivă și prin proiecte școlare de carbon offsetting etc – 300 de școli până în decembrie 2024, 1000 de școli până în 2030;
• Stimularea predării selective a deșeurilor în școlile din România – instalarea de coșuri de gunoi și infrastructură de separare a deșeurilor; stații de compostare; campanii de informare –  minim 90% din școli până în decembrie 2022;
• Dotarea școlilor cu microbuze/ autobuze școlare sustenabile – Scăderea cu 40% a emisiilor flotei de autobuze/ microbuze școlare până în decembrie 2025; Scăderea cu 60% a emisiilor flotei de autobuze/ microbuze școlare până în decembrie 2030;
• Dotarea școlilor cu 3200 microbuze electrice – Iunie 2023;
• Desemnarea, la nivel de școală, a unui profesor responsabil cu promovarea principiilor dezvoltării durabile la nivelul acesteia, care să contribuie și la deschiderea școlii spre comunitate pe teme de mediu, schimbări climatice – Aprilie 2022;
• Dezvoltarea unui plan de mentenanţă sustenabilă a şcolii, integrat în planul de management al școlii – Decembrie 2022;

Resursa umană implicată în educația privind schimbările climatice și mediul

Pentru a atinge acest obiectiv, raportul propune mai multe măsuri orientate în dreptul profesorilor și personalului de conducere din unitățile de învățământ:

• Promovarea unei culturi a sustenabilității la nivelul unităților de învățământ;
• Formarea profesională a cadrelor didactice pentru educația privind schimbările climatice și mediul;
• Motivarea inspectorilor, directorilor și a cadrelor didactice pentru implicarea în educația privind schimbările climatice și mediul;

Pentru ultima măsură, se are în vedere recompensarea cadrelor didactice, inspectorilor și directorilor pentru implicarea în educația privind schimbările climatice și mediul, prin intermediul bonificațiilor salariale și bonusuri sub formă de participare la mobilități interne. Raportul susține că acest lucru ar urma să fie inclus în metodologiile de recompensare financiară existente până în septembrie 2022.

Raportul poate fi accesat, în totalitate, aici.

Sursă foto: Inquam Photos / Octav Ganea

Share this...

Facebook

Twitter

Linkedin

Whatsapp