Monday, November 25, 2024
Jurnalism corect


🇷🇴 Prezență vot alegeri prezidențiale click

Cum a ajuns să se prescrie fapta de care era acuzat Elan Schwartzenberg

By Andreea Traicu , in Analize & Investigatii Justitie Stirile zilei , at 15 iunie 2019 Etichete: , , , ,

Achitarea lui Radu Mazăre în primă instanţă este principalul motiv pentru care judecătorul de camera preliminară a revocat mandatul de arestare în lipsă pe numele lui Elan Schwartzenberg. Omul de afaceri este acuzat că a intermediat o mită pentru fostul primar. Dosarul a stat 18 luni în camera preliminară, una dintre cauze fiind analizarea unor documente clasificate.

Decizia de anulare a mandatului de arestare în lipsă emis pe numele lui Elan Schwartzenberg a fost luată la începutul acestui an de judecătorul de camera preliminară. DNA a contestat decizia, însă înainte de a se judeca, fapta s-a prescris. Astfel, omul de afaceri scapă de acuzații iar dosarul va fi închis.

Dosarul a stat 18 luni în camera preliminară: S-au cerut documente clasificate de la ÎCCJ

Elan Schwartzenberg a fost arestat în lipsă în 2016, iar în ianuarie 2018 a fost trimis în judecată de DNA. Cauza a stat 18 luni în camera preliminară, la Tribunalul București, deși, potrivit legii, durata acestei proceduri este de 60 de zile.

Potrivit judecătorului de caz, durata mare de timp pe care s-a întins judecata în camera preliminară a fost cauzată de anumite cereri și excepții invocate de avocații lui Schwartzenberg. Mai exact, s-a solicitat ÎCCJ declasificarea documentelor în baza cărora s-au cerut mandatelor de siguranţă naţională emise în dosar.

Preşedintele ÎCCJ a respins cererea, menţionând că acest aspect poate ” genera prejudicii pe linie de securitate nationala in ceea ce priveste conspirarea surselor secrete umane si tehnice, precum si a metodelor si mijloacelor subsumate activitatii de informatii, in acord cu legislatia in vigoare”.

„Se susţine că fapta ar fi fost comisă în anul 2011, deci în urmă cu aprox. 7 ani, dosarul aflându-se în continuare în camera preliminară pentru soluţionarea cererilor şi excepţiilor formulate de inculpat, pentru soluţionarea acestora aşteptându-se comunicarea unor documente clasificate de către instanţa supremă precum şi obţinerea certificatului ORNISS de către avocatul inculpatului pentru a avea acces la aceste documente, la acest moment diminuându-se rezonanţa socială a faptei de a cărei comitere este acuzat inculpatul”, arată magistratul.

Mandatul de arestare, revocat la începutul anului

La începutul acestui an, avocații omului de afaceri au cerut anularea mandatului de arestare în lipsă invocând achitarea în primă instanță a lui Radu Mazăre, dispusă în iunie 2018. Judecătorul a admis cererea.

Acesta menționează „nu se mai poate poate susţine că revocarea măsurii arestării preventive ar putea avea un impact negativ asupra societăţii sau ar putea împiedica desfăşurarea anchetei”.

Magistratul arată că „prin gravitatea lor particulară şi prin reacţia publică, anumite infracţiuni pot suscita o tulburare socială de natură să justifice o arestare preventivă, cel puţin pentru un timp, însă un astfel de pericol descreşte odată cu timpul, iar autorităţile judiciare trebuie să prezinte alte motive specifice pentru a justifica persistenţa temeiurilor de arestare preventive”.

Judecătorul de caz a reţinut că, desi autorii erau cercetaţi în libertate, omul de afaceri era singurul faţă de care mai exista o măsură preventivă.

Mai mult, magistratul spune că „inculpatul şi-a desemnat avocat ales care se prezintă la fiecare termen şi îl informează cu privire la stadiul procedurii, fiind opţiunea inculpatului să renunţe la dreptul a compărea personal în faza instanţei de judecată. În acest context se impune sublinierea că apare ca fiind disproporţionată luarea cele mai grave măsuri preventive doar pentru a asigura prezenţa inculpatului la judecată”.

Magistrat: Decizia în cazul Mazăre trebuie examinată prin intermediul percepţiei unui observator obiectiv

Principalul motiv care a stat la baza revocării măsurii preventive se referă la achitarea lui Radu Mazăre în cauza din care a fost disjuns dosarul lui Elan Schwartzenberg.

„Instanţa supremă a constatat într-o hotărâre nedefinitivă că acuzaţia în raport de presupuşii autori nu este fundamentată pe probe, ci pe supoziţii şi deducţii, instanţa supremă făcând referire în motivare inclusiv cu privire la implicarea presupusului complice-inculpatul …. „, explică judecătorul.

„În opinia judecătorului de cameră preliminară trebuie făcută observaţia că pronunţarea unei hotărâri de achitare într-un alt dosar, indisolubil legat de prezentul dosar, trebuie examinată prin intermediul percepţiei unui observator obiectiv”, arată magistratul, preluând pasaje din motivarea ÎCCJ.

Acuzaţiile DNA

DNA şi-a retras, luni, contestaţia la anularea mandatuluii de arestare după ce fapta s-a prescris. Elan Schwartzenberg a plecat în Israel în urmă cu mai mulţi ani, unul dintre motivele cererii de arestare din 2016 fiind sustragerea de la anchetă.

Omul de afaceri este acuzat de complicitate la dare de mită. DNA susţinea că, în 2011, l-a ajutat pe Morgenstern să îi dea lui Radu Mazăre 175.000 euro. În schimb, fostul edil ar fi urmat să facă demersuri ca Morgenstern să câştige o licitaţie.

Licitaţia avea ca obiect contractul de construire a Campusului social Henri Coandă, în valoare de 40.964.030 lei fără TVA (circa 10 milioane de euro), explică DNA.

„Ajutorul acordat de Schwartzenberg Emilian a constat, pe de o parte, în faptul că a intermediat darea sumei de 175.000 de euro prin interpunerea, pe traseul banilor, a unei societăți offshore (societate al cărei beneficiar real era) și, pe de altă parte, a facilitat relația dintre Mazăre Radu Ștefan și Morgenstern Avraham, fiind prieten cu amândoi.

Societatea off shore este o societate înmatriculată în Insulele Virgine Britanice care avea deschise conturi în Liechtenstein.

Toate operațiunile de transfer bancar erau ordonate de Schwartzenberg Emilian, în calitate de beneficiar real și puse în executare de o altă persoană,” explica DNA când a cerut arestarea preventive în lipsă.

Dosarul a fost disjuns din dosarul în care Radu Mazăre este judecat pentru infracţiuni privind campusul social Hendri Coandă. În acea cauză fostul edil este judecat alături de fratele său, Alexandru, şi de omul de afaceri Avraham Morgenstern. Toţi trei au fost achitaţi de prima instanţă, dosarul judecându-se în apel.

Judecătorul de camera preliminară a fost Mihaela Lavinia Cîrciumaru. Magistratul a promovat la Tribunalul Bucureşti de la Judecătoria Constanţa în 2014. În perioada în care a activat la Constanţa, a decis redeschiderea a două anchete privindu-i pe Radu Mazăre şi Nicuşor Constantinescu.

Comentarii


Lasă un răspuns


Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

MainNews

FREE
VIEW