CSM i-a prelungit mandatul Corinei Corbu la șefia Înaltei Curți pentru încă 3 ani. A fost singurul candidat
Secția de judecători a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a decis, în ședința de joi, 9 iunie, să îi prelungească mandatul actualei șefe a Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ), Corina Corbu, pe o perioadă de 3 ani, fiind singurul candidat pentru șefia ÎCCJ.
Decizia a fost luată cu 6 voturi „pentru” și 4 „împotrivă”.
Mandatul Corinei Corbu la Înalta Curte de Casație și Justiție va începe la data de 16 septembrie 2022 și va dura până în anul 2025.
Cum și-a motivat candidatura
Corina-Alina Corbu a preluat șefia Înaltei Curți de Casație și Justiție în anul 2019.
„Pe parcursul celor aproape trei ani în care am coordonat managementul Înaltei Curți, aceasta a cunoscut transformări importante, dintre care unele și-au găsit motivația în necesitatea de adaptare la o perioadă cu caracter extraordinar pe care a traversat-o atât sistemul judiciar, cât și întreaga societate”, susține Corina Corbu, în scrisoarea de intenție prin care își anunță candidatura la șefia ÎCCJ.
Judecătorul arată că, în mandatul său, procesul de digitalizare a instanței „a reprezentat un real progres” și s-au găsit soluțiile necesare pentru „a nu exista nicio sincopă” în ceea ce privește soluționarea recursurilor în interesul legii.
În plus, Corina Corbu a precizat că ÎCCJ „a urmărit întotdeauna dublarea căilor formale de unificare a jurisprudenței” pentru a preveni situațiile de practică neunitară, „atât la nivelul secțiilor instanței, cât și în relația cu celelalte instanțe din țară”.
„Ecuațiile complicate dintre supraîncărcarea instanței (…) și eficiența activității, dintre calitate și celeritate, dintre a motiva repede și a motiva în felul adecvat unei instanțe de ultim grad rămân chestiuni pentru care trebuie să continuăm și să diversificăm căile de acțiune pe care le-am pus deja în aplicare”, menționează actualul șef al Înaltei Curți.
Șefa Înaltei Curți a mai punctat că obiectivele mandatului său sunt apărarea statutului și a prestigiului justiției, ce ar trebui realizate „nu doar prin modalitățile formale conferite de lege, dar și la nivel informal, prin asigurarea unei pregătiri profesionale impecabile, prin tratarea cu seriozitate a oricărei atribuții jurisdicționale sau administrative, dar și prin deschidere și dialog față de celelalte profesii juridice, față de cetățeni și față de societate în general”.
Scrisoarea de intenție depusă în cadrul procedurii de ocupare a funcției de președinte al ÎCCJ poate fi accesată, în totalitate, aici.
Pozițiile publice ale șefei ÎCCJ
În timpul discuțiilor legate de pensiile speciale ale magistraților, din anul 2020, actualul președinte al Înaltei Curți de Casație și Justiție a transmis o scrisoare deschisă prin care a precizat că nu sunt „pensii speciale” și nici „pensii nesimțite”.
„Excesele trebuie sancționate și corectate, însă pentru marea majoritate a colegilor mei pensiile de serviciu sunt o garanție a independenței, sunt un element care le permite să îşi îndeplinească funcţiunea socială”, se arăta în scrisoarea Corinei Corbu.
În anul 2021, surse Main News arătau că a fost printre cei 11 membri ai CSM care au votat pentru acordarea avizului negativ proiectului inițiat de fostul ministru al Justiției, Stelian Ion, în ceea ce privește desființarea Secției de Investigare a Infracțiunilor din Justiție.
Corina Corbu a precizat că a recurs la acel gest pentru a nu fi asociată din punct de vedere al imaginii publice cu una sau alta dintre opiniile politicienilor prezenți la dezbateri și a subliniat că magistrații aveau nevoie de garanții suplimentare de independență.
În ceea ce privește dezbaterile legate de interceptările realizate de SRI, șefa Instanței Supreme a spus, în anul 2021, că „astfel de mijloace sunt simple mijloace de investigare a unor presupuse fapte penale” într-un stat de drept și a pledat pentru creșterea gradului de transparență și de informare a publicului în acest sens.
Corina Corbu a mai pledat pentru creșterea bugetului Instanței pe care o conduce și a reamintit, inclusiv în scrisoarea de intenție cu care și-a anunțat candidatura, că ÎCCJ are nevoie de un nou sediu.
„Problema sediului a fost de atâtea ori repetată în ultimii ani, încât astăzi a devenit în mediul public obiect de amuzament sau de saturaţie chiar şi pentru unii oficiali ai statului. Ea a fost însă repetată, tocmai pentru că nu a fost niciodată rezolvată”, spunea Corina Corbu, la prezentarea bilanțului pe anul 2020.
Tot atunci, șefa Înaltei Curți de Casație și Justiție a vorbit și despre fenomenul pensionărilor din justiție, mai precis în cazul instanței pe care o conduce. Corina Corbu a precizat că „pierdem mult prea devreme contribuția unor oameni extrem de valoroși”.
„Înalta Curte pierde judecători prin pensionare la vârsta la care, pe plan mondial, se consideră că abia dobândeşti înţelepciune şi raţionamentul juridic, care sunt necesare pentru a judeca în ultimă instanţă în cadrul unei jurisdicţii supreme”, declara șefa ÎCCJ.
Sursă foto: Inquam Photos / Octav Ganea
Comentarii