🇷🇴 Prezență vot alegeri prezidențiale

Legislația națională trebuie reglementată, astfel încât să existe proceduri clare, efective și previzibile care să stabilească în termeni constituționali cooperarea dintre serviciile secrete și organele de urmărire penală, sunt concluziile evenimentului organizat de Centrul pentru Drepturile Omului și Migrație din cadrul Universității Româno-Americane.

„Este necesară amendarea legislației naționale în vederea reglementării unei proceduri clare, efective şi previzibile care să statueze în termeni constituţionali cooperarea dintre serviciile secrete şi organele de urmărire penală, inclusiv pe linia reglementării unei proceduri clare și efective care să permită analiza legalității mijlocului de probă și a procedeului probatoriu prin care au fost obținute înregistrările furnizate de către serviciile de informații, în conformitate cu deciziile Curții Constituționale”, potrivit comunicatului post-eveniment transmis de organizatori.

În România, rolul și limitele serviciilor de informații în activitatea de prevenire și combatere a criminalității sunt reglementate, în principal, de Legea nr. 51/1991 privind securitatea națională a României și, în subsidiar, de OUG nr. 78/20162, OUG nr. 43/20023 şi Legea nr. 304/2004.

„Activitatea de informații pentru realizarea securității naționale are caracter secret de stat și nu reprezintă o activitate de urmărire penală, în sensul Codului de Procedură Penală, deși unele activități specifice presupun restrângerea legală a exercițiului unor drepturi sau libertăți fundamentale ale omului”, se arată în comunicatul citat.

Nicio persoană nu poate fi urmărită de serviciile de informații pentru exprimarea liberă a opiniilor sale politice, iar SRI, SIE și SPP(instituțiile care desfășoară activitatea de informații în România) nu se pot amesteca în viața sa particulară, în domiciliul sau proprietățile sale și nici nu pot aduce atingeri ale onoarei sau reputației sale dacă nu săvârșește o faptă ce ar putea fi considerată amenințare la adresa securității naționale, potrivit comunicatului post-eveniment.

Astfel, serviciile de informații au atribuții de organe de urmărire penală doar în cazul infracțiunilor contra securității naționale și la infracțiunile de terorism.

„Serviciile de informații pot coopera cu organele de urmărire penală, conform art. 24 din legea nr. 51/1991, şi în vederea sesizării și transmiterii de informații rezultate din activitățile specifice culegerii de informații, numai cu respectarea drepturilor omului și libertăților fundamentale garantate de Constituția României și tratatele internaționale la care România este parte”, este concluzia analizei efectuate în urma evenimentului.

Centrul pentru Drepturile Omului și Migrație din cadrul Universității Româno-Americane a organizat în perioada 21-22 mai  evenimentul ”Judicial Living Lab -Prevenirea criminalității: Rolul și limitele legale ale autorităților de urmărire penală și ale serviciilor secrete”.

La eveniment au mai participat Ministerul Justiției din Italia prin Inițiativa Central Europeană, Universitatea din Malta, Senatul pentru Justiție și Constituție din Bremen – Germania, Centrul KEMEA pentru Studii de Securitate din Grecia, Agenfor International din Italia, Innovative Systems Prison din Portugalia și Centrul pentru Studiul Democrației din Bulgaria, care implementează un nou proiect internațional, finanțat de Comisia Europeană prin DG JUST, ce abordează cooperarea interinstituțională, inclusiv în domeniul investigațiilor hibride.

CITEȘTE ȘI: Interceptări în dosarele DNA: Cel mai mare număr de mandate de supraveghere tehnică de la decizia CCR care interzice colaborarea cu SRI

Mai multe detalii, aici:

Share this...

Facebook

Twitter

Linkedin

Whatsapp