Congresul din Transnistria aduce justificări Moscovei pentru a acționa împotriva Moldovei
În urma congresului organizat de Transnistria, unde s-au luat decizii care par să ofere Rusiei motive pentru a lua măsuri împotriva Moldovei, Institutului pentru Studiul Războiului (ISW) sugerează că aceste decizii ar putea servi ca pretext pentru acţiuni militare ale Rusiei împotriva Moldovei, atât pe termen scurt, cât şi pe termen lung.
ISW subliniază că acest congres al aleşilor transnistreni a adoptat şapte decizii, inclusiv o solicitare adresată Dumei de Stat a Rusiei şi Consiliului Federaţiei (cele două camere ale parlamentului rus) pentru „apărarea” rusă a Transnistriei ca răspuns la presupuse presiuni tot mai mari din partea Moldovei. Oficialii transnistreni au folosit în mod specific cuvântul „zaşcita” (защита), un cuvânt care înseamnă atât „apărare”, cât şi „protecţie”, în cererea lor, probabil pentru a crea condiţii pentru ca Kremlinul să interpreteze „apărarea” într-un sens militar, dacă doreşte acest lucru.
Potrivit G4Media, ISW atrage atenția că pledoaria lor pentru „apărare” rusă, oficialii transnistreni au invocat obligaţiile „misiunii ruse de menţinere a păcii” din Transnistria şi pe cei aproximativ 220.000 de cetăţeni ruşi despre care susţin că locuiesc în Transnistria. Oficialii transnistreni urmăresc probabil ca aceste apeluri să servească drept bază pentru orice potenţială intervenţie rusă în Transnistria şi în Republica Moldova pe termen scurt sau lung, deoarece acestea se potrivesc cu justificările ruseşti pentru intervenţiile anterioare, mai ales invaziile sale în Ucraina.
Kremlinul a intensificat discursul despre „compatrioţii Rusiei din străinătate”, care cuprind etnici ruşi şi vorbitori de limbă rusă, pentru a continua să justifice războiul său din Ucraina şi, probabil, pentru a crea premisele pentru provocări în ţările în care trăiesc „compatrioţii” ruşi.
Kremlinul a folosit, de asemenea, ideea protejării „compatrioţilor din străinătate” pentru a justifica faptul că trupele ruseşti au ocupat Transnistria din 1992, iar oficialii transnistreni au invocat probabil prezenţa rezidenţilor transnistreni cu cetăţenie rusă pentru a stabili noi condiţii informaţionale pentru ca Kremlinul să intensifice activităţile ruseşti în Transnistria şi în Moldova.
Congresul aleşilor transnistreni a cerut în mod expres Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU) şi Parlamentului European să pună capăt presupuselor încălcări ale drepturilor şi libertăţilor transnistrene de către Republica Moldova. Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) i-a cerut să influenţeze Republica Moldova pentru a avea un „dialog adecvat”. Comunităţii Statelor Independente (CSI) i s-a cerut să prevină escaladarea situaţiei pe Nistru, iar Comitetului Internaţional al Crucii Roşii (CICR) i s-a cerut să asigure drepturile locuitorilor din Transnistria.
Oficialii transnistreni au solicitat participanților să revină la procesul de negociere în formatul 5+2 pentru conflictul transnistrean, care include Rusia, Ucraina, Transnistria, Moldova și OSCE în calitate de mediatori, iar Uniunea Europeană (UE) și SUA în calitate de observatori.
ISW consideră că accentul pus de apeluri pe protejarea drepturilor şi libertăţilor transnistrene urmăreşte probabil să creeze condiţii pentru ca Kremlinul să aplice o naraţiune similară cu privire la prevenirea „discriminării” şi a „genocidului” împotriva „ruşilor” din Moldova, aşa cum a făcut Kremlinul înainte şi în timpul invaziei la scară largă a Ucrainei.
Oficialii şi portavocile Kremlinului continuă să stabilească condiţii de propagandă. Moscova ar putea interveni în Moldova indiferent de rezultatul războiului din Ucraina
Aceste apeluri referitoare la Transnistria, în special, nu solicită forţelor ruseşti să întreprindă acţiuni specifice şi probabil că au o sferă largă de acţiune pentru a oferi Kremlinului cel mai larg set posibil de direcţii de acţiune pentru escaladări şi intervenţii menite să destabilizeze Moldova. Aceste apeluri transnistrene nu sunt, de asemenea, delimitate în timp şi permit Kremlinului să vină în întâmpinarea diverselor apeluri ori de câte ori consideră necesar sau oportun. Apelurile transnistrene stabilesc justificări pe termen lung pentru ca Kremlinul să continue escaladările şi intervenţiile împotriva Moldovei, indiferent de rezultatul războiului său din Ucraina.
Ministerul rus al Afacerilor Externe a afirmat miercuri, ca răspuns la apelul Congresului deputaţilor transnistreni, că protejarea intereselor locuitorilor transnistreni şi ale „compatrioţilor” Rusiei este una dintre priorităţile Rusiei şi a promis să „analizeze cu atenţie” solicitările transnistrene.
Prim-vicepreşedintele Comisiei pentru afaceri CSI din Duma de Stat a Rusiei, Konstantin Zatulin, a declarat că Duma va examina propunerile Transnistriei în consultare cu Putin şi cu MAE rus imediat ce vor sosi propunerile.
Prim-vicepreşedintele Comisiei pentru afaceri internaţionale din Duma de Stat a Rusiei, Aleksei Cepa, a declarat că apelurile Transnistriei către Rusia implică asistenţă economică şi că în prezent nu se vorbeşte despre acordarea de către Rusia de asistenţă militară Transnistriei.
Ar fi dificil pentru Rusia să acorde asistenţă militară concretă pentru Transnistria, deoarece aceasta este fără ieşire la mare şi se învecinează cu Ucraina pe de o parte şi cu Moldova (şi, dincolo de aceasta, cu România) pe de altă parte.
Ce va decide Kremlinul?
Putin poate decide că nu este dispus să exploateze solicitările transnistrene şi să refuze să ia măsuri sau chiar să refuze să recunoască solicitările în viitorul imediat, dacă acesta are în vedere un anumit interval de timp pentru elaborarea unei intervenţiei ruseşti în Moldova, iar autorităţile transnistrene încearcă să grăbească acest interval de timp prin solicitările lor. Cu toate acestea, Putin ar putea decide să se ocupe de cererile transnistrenilor la o dată ulterioară.
O a doua posiblitate ar fi ca Kremlinul să exercite o presiune diplomatică sporită asupra Republicii Moldova pentru a revoca recentul său Cod Vamal care a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2024.
Oficialii transnistreni au identificat în mod constant noile reglementări vamale ale Republicii Moldova ca fiind punctul central al plângerilor lor recente împotriva autorităţilor moldoveneşti şi continuă să identifice noile reglementări vamale ca parte a „războiului economic” al Republicii Moldova împotriva Transnistriei.
Al treila scenariu, Kremlinul ar putea, de asemenea, să încerce să trimită asistenţă militară suplimentară forţelor transnistrene în viitor, deşi, în prezent, nu este clar cum speră Kremlinul să transporte echipament militar sau personal în Transnistria.
În cazul în care Kremlinul alege să interpreteze „apărarea” solicitată de Tiraspol într-un sens militar, Rusia ar putea trimite asistenţă militară sub forma unor „pacificatori” (soldaţi de menţinere a păcii) ruşi suplimentari sau a unor echipamente şi arme în Transnistria. Nu este însă clar cum ar putea Rusia să transporte acest material în Transnistria, având în vedere că Rusia ar trebui probabil să zboare cu materialul prin spaţiul aerian ucrainean sau românesc (NATO) sau să încerce o operaţiune terestră la scară largă prin regiunea Odesa.
Kremlinul ar putea intensifica operaţiunile hibride menite să destabilizeze şi să polarizeze şi mai mult politica şi societatea moldovenească înainte de negocierile de aderare la Uniunea Europeană din iunie 2024 şi de alegerile prezidenţiale moldoveneşti din noiembrie 2024, pentru a submina şi întârzia viitoarea aderare a Moldovei la UE.
ISW subliniază că nu a observat niciun indiciu clar al unor pregătiri militare ruseşti pentru a interveni în Transnistria sau în Moldova. Intervenţia militară rusă ar fi o provocare pentru Rusia, deoarece Moldova (şi Transnistria) nu are ieşire la mare şi este accesibilă doar prin România sau Ucraina. S-a apreciat anterior că forţele ruseşti aflate în prezent în Transnistria ar putea ameninţa stabilitatea Republicii Moldova, dar ISW nu a observat niciun indiciu că acestea se pregătesc să facă acest lucru.
Foto: Institutul pentru Studiul Războiului (ISW)
Comentarii