🇷🇴 Prezență vot alegeri prezidențiale

Vizita președintelui Camerei Reprezentanților a Statelor Unite ale Americii, Nancy Pelosi, în Taiwan și reacția vehementă a Chinei au mutat atenția, pentru moment, de la invazia declanșată de Vladimir Putin în Ucraina. Lumea s-a trezit în fața unei noi posibile confruntări militare în care să fie implicat un actor important de pe glob, de această dată în Asia, iar Statele Unite ale Americii au fost scoase drept „țap ispășitor” pentru amplificarea tensiunilor din regiune, în special de către opinia publică rusă și chineză.  

Main News a stat de vorbă cu Ioana-nelia Bercean, doctor în Relații Internaționale și cercetător al Institutului de Științe Politice și Relații Internaționale „I.C. Brătianu” (ISPRI), și cu Alexandru Grumaz, general locotenent în rezervă și analist militar, președinte al Centrului de Analiză și Studii de Securitate, pentru a afla care a fost scopul vizitei speakerului american la Taipei, care ar fi șansele unei invazii chineze asupra Taiwanului și ce transmite Beijingul prin amplele exerciții militare organizate în ultima săptămână.

Săptămâna trecută, avionul care transporta delegația condusă de președintele Camerei Reprezentanților din SUA, Nancy Pelosi, în turneul din Asia, ateriza la Taipei, stârnind reacția vehementă a Chinei, tradusă printr-un exercițiu militar amplu în jurul Taiwanului.

Avioane de luptă și nave de război chineze au încălcat de mai multe ori „linia mediană” ce separă China continentală de insula Taiwan și considerată de guvernul de la Taipei drept o graniță neoficială, maritimă, între cele două teritorii.

Armata chineză a lansat inclusiv rachete balistice în apropierea insulei, iar luni a anunțat că va continua exercițiul ce ar fi trebuit, oficial, să fie finalizat în cursul zilei precedente. Ca răspuns, Taiwan a anunțat că va organiza exerciții militare cu muniție reală în regiunea de Sud-Vest a insulei.

„America încă nu a capitulat în fața inamicilor ei”

Încă din 2010, SUA încearcă să pună în aplicare strategia „Pivot to Asia” (Pivotul asiatic), al cărei scop principal este de „a îngrădi sau a-și contura o anumită poziționare față de China”, după cum a explicat Ioana-nelia Bercean.

Numai că intențiile lansate de Administrația Obama s-au lovit de evenimentele globale majore, cum ar fi Primăvara Arabă sau conflictul militar declanșat de Vladimir Putin în Ucraina, iar oficialii americani n-au avut ocazia să pună în aplicare strategia menționată.

Cu mai multe zile înainte ca vizita speakerului american să fie anunțată, pe surse, de media taiwaneză, China deja adoptase o poziție hotărâtă, prin care cerea SUA să nu se amestece în treburile interne ale Beijingului, amenințând că, în caz contrar, va declanșa o serie de exerciții militare ample în jurul insulei democrate.

„Doamna Nancy Pelosi este personajul potrivit, este un personaj politic cu foarte mare experiență, cu o carieră enormă în spate, dar la 82 de ani ești în pragul retragerii și poți lăsa în urmă ceva care să conteze pe plan extern. Dânsa reprezintă o figură pe plan domestic.

Lucrurile au fost discutate de Administrația de la Washington și s-a efectuat această vizită în Taipei. Nancy Pelosi rămâne în istoria politicii americane prin sfidarea Beijingului și încercarea mării cu degetul – să vedem cât de departe merge China și cum va reacționa”, a explicat Ioana-nelia Bercean.

Generalul în rezervă Alexandru Grumaz a indicat că tensiunile dintre Washington și Beijing au crescut în ultimii ani, la fel ca preocupările Chinei față de Taiwan, ceea ce a creat o provocare strategică pentru conducerea Partidului Comunist chinez.

„Dacă Nancy Pelosi nu se ducea la Taipei, SUA admiteau că se află la cheremul Chinei comuniste și, prin extensie, la cheremul expansionistelor și agresivelor tiranii totalitare răsăritene, înțelegând aici și Rusia, care, profitând de „pofta redusă” a Americii după Afganistan și Iraq, îi dictează super-puterii politica externă. Eu consider că un astfel de scenariu ar fi fost iresponsabil. America încă nu a capitulat în fața inamicilor ei”, a subliniat analistul militar.

„Un spectacol pentru publicul intern, pentru contestatari”

De-a lungul timpului, China a condus o campanie de presiune asupra Taiwanului, ce include 10 elemente, potrivit generalului Grumaz:

• „vânătoarea aliaților diplomatici ai Taiwanului, constrângerile militare și economice, excluderea Taiwanului din organizațiile internaționale, presiunile asupra corporațiilor străine prezente în China (pentru a suspenda cooperarea economică cu Taipeiul), presiunea asupra aliaților nediplomatici ai Taiwanului, presiunile economice și politice, spionajul economic și spionajul tradițional”

„Problema care apare acum este faptul că, dincolo de riscurile imediate ale acestui exercițiu care are loc acum, una dintre marile preocupări este că aceste exerciții chinezești ar putea deveni o nouă normalitate în Marea Chinei și ar deschide o nouă eră, ostilă, un moment incert pentru guvernul democratic din Taiwan”, a precizat analistul militar Alexandru Grumaz.

Totodată, fiind vorba de un exercițiu militar amplu, acesta a fost planificat de armata chineză de dinainte ca Nancy Pelosi să ajungă în Taiwan, a subliniat generalul în rezervă.

În plan politic, Xi Jinping, președintele Chinei, și-a propus ca prin acest exercițiu să creeze un „spectacol” pentru publicul intern și pentru contestatarii săi, a precizat Ioana-nelia Bercean.

„Beijingul transmite exact ceea ce spune – avem cu ce, putem. Pune în scenă forțe militare – tocmai să demonstreze – este un spectacol pentru publicul intern, pentru contestatarii, dacă ar exista, din Partidul Comunist. Este mai degrabă o intimidare, demonstrează că are cu ce, că pe partea de dezvoltare și cercetare au evoluat foarte mult în ultimii ani. Este un bun prilej de a desfășura toate aceste efective militare, unele dintre ele de ultimă generație”, a explicat cercetătorul ISPRI.

„China vrea să fie opusul SUA”

Șansele unei invazii chineze asupra insulei democrate sunt, însă, mici, întrucât contravin principiilor urmărite de regimul de la Beijing, a precizat expertul în relații internaționale.

„China și-a construit de foarte mulți ani momentul acesta de a deveni superputere. China și-a construit această imagine încet –  economic, militar, geopolitic – dar și l-a construit de la principiul de bază – al Regatului Central. Pentru ei, ei sunt centrul lumii. China nu este un stat revizionist.

Ei vor să fie opusul SUA, acuză SUA pentru invazia din Irak, războiul din Afganistan, pentru diverse alte metode prin care SUA au încercat să democratizeze anumite țări, în special în Orientul Mijlociu. Beijingul acuză SUA pentru un „comportament asertiv”, ori China își dorește să păstreze acea imagine de investitor economic, deschis la relații bilaterale”, a spus Ioana-nelia Bercean.

Cercetătorul ISPRI a menționat că una dintre obiectivele președintelui chinez, Xi Jinping, este de a deveni „o Mare Chină” fără să folosească puterea militară.

„O invazie în Taiwan ar anula toată această construcție pacifistă, deși nici ei nu sunt Albă-ca-zăpada, au probleme cu uigurii, dar ei își creează această imagine pe plan extern – că nu fac uz de această forță militară. Au câștigat influența în Orientul Mijlociu, Africa, Europa prin relații comerciale. Este interesant de văzut că schimburile economice dintre Taiwan și China sunt mai mari decât schimburile economice dintre Taiwan și SUA, există o cooperare profundă, extinsă”, a arătat expertul în relații internaționale.

Totodată, generalul în rezervă Alexandru Grumaz a explicat că și Beijing, dar și Washington, „au învățat” din lecțiile invaziei ruse în Ucraina.

„Beijingul recunoaște că, vorbind despre Taiwanul de astăzi, timpul nu e de partea lui. În fiecare an, insula vine mai aproape de momentul independenței, iar asta a creat o provocare strategică pentru Beijing, ce s-ar putea transforma într-o catastrofă pentru lume. Taiwan are posibilitatea să răspundă operațiunilor militare chineze pentru o perioadă limitată de timp. Dacă se prelungește invazia, iar numărul trupelor invadatoare crește, atunci e puțin probabil ca Taiwan să reziste fără un ajutor extern.

Trebuie să ne luăm după ceea ce a declarat președintele Biden, de 3 ori, începând de anul trecut, ultima dată la Tokyo, când a fost întrebat dacă SUA va interveni. A ieșit din ambiguitatea strategică tradițională a Acordului din 1979 dintre SUA și Taiwan și a zis că da. Vizita lui Pelosi nu poate fi mai „dăunătoare” decât ceea ce a spus Biden de trei ori. Amândouă nu fac altceva decât să consolideze statutul de putere în Indo-Pacific al Americii”, a fost concluzia analistului militar.

Share this...

Facebook

Twitter

Linkedin

Whatsapp