🇷🇴 Prezență vot alegeri prezidențiale

Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a stabilit în urma controlului declanșat că în dosarul Ferma Băneasa s-a respectat principiul repartizării aleatorii. 

Verificările au fost demarate după ce Dan Andronic, condamnat la 3 ani de închisoare cu suspendare în această cauză, a acuzat implicarea unor foşti şefi din SRI în dosar, Florian Coldea şi George Maior, cu referire la faptul că aceştia ar fi avut cunoştinţă despre traseul dosarului şi completul la care va fi repartizat.

În intervalul 04-18 ianuarie, se vor face verificări privind repartizarea tuturor cauzelor de la această instanţă. De asemenea, controlul va viza respectarea termenelor de corespondenţă între parchete şi instanţă.

Comunicatul transmis de ÎCCJ

          Prin ordinul nr.283/21.12.2020 al președintelui Înaltei Curți de Casație și Justiție s-a dispus efectuarea de verificări privind respectarea dispozițiilor legale și regulamentare în ceea ce privește repartizarea aleatorie a dosarului nr.345/64/2016. De asemenea, au fost supuse analizei aspectele invocate de către apărătorii unuia dintre părţile din dosar, transmise prin memoriul înregistrat la Înalta Curte de Casație și Justiție sub nr.2081/28.12.2020.

Verificările au fost efectuate sub coordonarea unuia dintre vicepreședinții  Înaltei Curți de Casație și Justiție, rezultatele acestora fiind consemnate în referatul nr.279/30.12.2020, disponibil în formă integrală pe pagina de Internet a Înaltei Curți de Casație și Justiție.

În urma verificărilor a rezultat că activitatea de judecată în dosarul nr.345/64/2016, având stadiul procesual apel, s-a desfășurat la nivelul Înaltei Curți de Casație și Justiție cu respectarea principiului distribuirii aleatorii, prevăzut de art.11 din Legea nr.304/2004, sens în care sunt relevante următoarele constatări:

Dosarul în cauză a fost primit de la Curtea de Apel Brașov, înregistrat la Registratura Generală a ÎCCJ la data de 24 decembrie 2019, ora 12.25, la Secţia Penală, în sistemul ECRIS la ora 13.14 și repartizat aleatoriu, în sistem informatic, în aceeași zi, la ora 15 împreună cu toate dosarele înregistrate la data respectivă.

La dosarul cauzei sunt ataşate dovezile de repartizare aleatorie la Completul nr. 4, în acord cu hotărârea colegiului de conducere al ÎCCJ nr.221/2019.

În perioada de referință, toate cele nouă completuri de trei judecători ale Secției penale erau active pentru repartizare și erau configurate corespunzător parametrilor stabiliți prin hotărârile colegiului de conducere.

La data repartizării, niciunul dintre completurile de 3 judecători nu era blocat sau exclus de la repartizarea aleatorie.

Referitor la chestiunea numărului de părți, invocată în memoriul transmis, Compartimentul IT a simulat calculul complexității dosarului folosindu-se variantele cu 40, respectiv 26 de părți, rezultând că, în ambele variante, s-a obţinut acelaşi rezultat privind complexitatea dosarului, ca urmare a ponderii reduse a acestui criteriu în formula de calcul (automat) a complexității, neexistând astfel elemente care să conducă la influențarea criteriilor de repartizare aleatorie.

În fine, în ceea ce privește auditarea externă a sistemului de repartizarea aleatorie a cauzelor, Înalta Curte de Casație și Justiție, ca orice altă instanță judecătorească, este doar utilizator al aplicației informatice ECRIS, dezvoltată și gestionată de către Ministerul Justiției, prin direcția sa de specialitate. Conform art.53 alin.(3) din Legea nr.304/2004 republicată, cu modificările și completările ulterioare, auditarea externă a sistemului se realizează sub conducerea Ministerului Justiției.

Share this...

Facebook

Twitter

Linkedin

Whatsapp