Cine a fost Ebrahim Raisi, președintele Iranului/ Momente cheie din viața și cariera „Măcelarului din Teheran”
Ebrahim Raisi, președintele Iranului, și-a pierdut viața, duminică, după ce elicopterul care îl transporta s-a prăbușit în orașul Varzaqan din nord-vestul țării. În vârstă de 63 de ani, Raisi era etichetat de opinia publică drept un opresor și considerat un protejat și confident al Liderului Suprem al Iranului, Ali Khamenei, fiind văzut drept și un succesor al acestuia.
Ebrahim Raisi a decedat duminică, după ce elicopterul care îl transporta pe el, pe ministrul de externe și alți oficiali, s-a prăbușit în orașul Varzaqan din nord-vestul țării, din cauza „condițiilor meteo nefavorabile”. Președintele se întorcea dintr-o vizită de la granița cu Azerbaidjanul.
Raisi a fost un cleric, procuror și politician iranian, care a ocupat funcția de șef al sistemului judiciar din Iran, între 2019 și 2021 și de președinte al țării, din iunie 2021 până în 2024.
Viața timpurie și educație
Ebrahim Raisi s-a născut la 14 decembrie 1960 în Mashhad, într-o familie religioasă strictă, și a urmat cursurile seminarului șiit Qom. A fost influențat de importanți savanți islamici, inclusiv de ayatollahul Ali Khamenei, actualul Lider Suprem al Iranului.
Raisi a fost un participant activ la evenimentele din 1978-1979 din Iran, când șahul a fost alungat în exil și s-a stabilit un sistem de guvernare bazat pe viziunea lui Khamenei.
Cariera juridică a „Măcelarului din Teheran”
Viața profesională a lui Raisi în sistemul judiciar a început în anii 1980, de când a deținut diverse funcții, inclusiv cea de procuror adjunct și procuror general al Teheranului.
În 1988, pe vremea când Raisi deținea funcția de procuror adjunct al Teheranului, a făcut parte din comisia de urmărire penală responsabilă de execuția în masă a aproximativ 5.000 de prizonieri politici; evenimentul i-a adus porecla de „Măcelarul din Teheran”.
Un an mai târziu, odată cu numirea lui Khamenei în funcția de lider suprem, Raisi a fost înaintat în funcția de procuror principal în Teheran. A rămas în funcție timp de 5 ani, când a fost numit la conducerea Organizației Inspectoratului de Stat, până în 2004, când a fost numit procuror general adjunct al Iranului.
În 2014, a fost numit în funcția de procuror general al Iranului.
Ascendența politică
În 2016, Raisi a fost numit de către liderul suprem în funcția de custode al Astan Quds Razavi, o fundație religioasă bogată din Mashhad. Această poziție i-a consolidat semnificativ influența și resursele.
A candidat la președinție în 2017, dar a fost învins de Hassan Rouhani.
Cu toate acestea, la scrutinul prezidențial din iunie 2021, Raisi a obținut victoria decisiviă cu aproape 62% din voturi; rezultatul nu a fost o surpriză pentru popor, întrucât Raisi era văzut drept candidatul lui Khamenei, iar establishment-ul cleric s-a mobilizat pentru a promova alegerea sa și a împiedica adversarii, notează The Washington Post.
Raisi, ca și Khamenei, a aderat la adoptarea și interpretarea severă a jurisprudențe islamice ca bază pentru stat și guvern.
Președinția și politicile promovate
Raisi a ajuns la cârma unui stat care se confrunta cu mai multe crize, în iunie 2021; pandemia de COVID-19, protestele antiguvernamentale, economia strivită de sancțiuni, un conflict în extindere cu Israelul și un impas în negocierile cu puterile mondiale cu privire la reluarea acordului nuclear.
Guvernul lui Hassan Rouhani semnase, în 2015, acordul nuclear cu puterile mondiale, inclusiv cu SUA. Raisi, în schimb, a fost reticent în a se angaja diplomati cu Statele Unite sau cu restul Occidentului; de altfel, președinția sa a fost marcată de blocajul negocierilor nucleare cu SUA privind Planul Comun de Acțiune Cuprinzător (JCPOA).
Mandatul său a fost tulburat și de proteste de amploare în întreaga țară, la sfârșitul anului 2022, după moarta lui Mahsa Amini, o tânără în vârstă de 22 de ani, care a murit în arest după ce a fost reținută de poliția morală pentru purtarea necorespunzătoare a hijabului.
Raisi era cunoscut drept un susținător al liderului de la Kremlin, acesta sprijinind Rusia în decizia de a invada Ucraina. În septembrie 2023, în timpul unui discurs la ONU, președintele Ebrahim Raisi acuza în fața Adunării Generale că SUA alimentează conflictul militar din Ucraina și că proiectul de „americanizare” a lumii a eșuat, nota The Guardian.
Luna trecută, Iranul a lansat un atac cu rachete și drone asupra Israelului, pe fondul conflictului în desfășurare din Fâșia Gaza; statul a continuat și să livreze armament către grupurile proxy, Hezbollah și mișcarea Houthi. Israelul a reușit să intercepteze aproape toate sutele de rachete și drone, beneficiind de ajutorul aliaților.
La începutul acestei luni, Raisi declara că „Iranul sprijină apărarea legitimă a națiunii palestiniene”, lăudând în același timp eforturile de „rezistență” ale Hamas.
Ce lasă în urmă Raisi?
Moartea subită a lui Raisi lasă un impact semnificativ asupra peisajului politic iranian. El era văzut ca un potențial succesor al liderului suprem Khamenei, iar moartea sa creează un vid de putere în facțiunea conservatoare a sistemului politic iranian. Mandatul său a fost marcat de eforturile de a consolida influența regională a Iranului și de a face față presiunilor occidentale, în special în ceea ce privește acordul nuclear și sancțiunile americane.
Moștenirea lui Ebrahim Raisi este complexă, modelată de acțiunile sale judiciare și de eforturile președinției sale de a conduce Iranul prin vremuri dificile. Trecerea sa în neființă va declanșa probabil o perioadă de incertitudine politică și realiniere în Iran.
Comentarii