🇷🇴 Prezență vot alegeri prezidențiale

Activitatea Direcției Naționale Anticorupție (DNA) s-a schimbat vizibil în ultimii ani, lucru care nu mai e un secret pentru nimeni. Dacă, în trecut, pragul parchetului era trecut aproape zilnic de șefi de consilii județene, afaceriști cu greutate, miniștri și chiar premieri, astfel de prezențe sunt o raritate în prezent. DNA scoate, în schimb, în față, o serie de dosare în care sunt vizați, de exemplu, inspectori ANAF sau consilieri APIA. De multe ori, în comunicatele DNA se vorbește despre sume precum „2.000 lei”.

Să ne înțelegem asupra a două aspecte:

1. Materialul nu reprezintă un atac la adresa instituției ci o privire asupra modului în care DNA, o instituție de stat, funcționează.

2. Corupția, indiferent de forma și calitatea celor care încalcă legea, trebuie pedepsită. Întrebarea nu este de ce există astfel de dosare, ci unde sunt celelalte. A fost rezolvată marea corupție din România?

Redăm pasaje din o serie de comunicate recente ale DNA:

– „În cadrul unui control inițiat și efectuat în perioada iulie-august 2021 la sediul unei societăți comerciale din municipiul Constanța, în calitatea menționată, inculpatul Fotin Ionuț Adrian ar fi primit suma de 2000 lei”;

– „La data de 18 octombrie 2021, inculpatul Bușu Mihai, în calitatea menționată mai sus, ar fi pretins pentru sine și pentru colegul său Anagnoste Stere, sume de bani cuprinse între de 4.000 și 5.000 lei”.

Dosarele respective sunt, desigur, de competența DNA. După cum am punctat, nu existența lor duce la prezentul articol.

Trebuie punctat, însă, faptul că, față de anii anteriori, numărul dosarelor DNA cu inculpați celebri și, poate chiar mai important, cu prejudicii foarte mari, a scăzut semnificativ. Cel puțin din comunicarea publică.

Au fost și sunt nenumărate semne de întrebare cu privire la soarta unor dosare precum „Tel Drum”, în care Liviu Dragnea este pus sub acuzare încă din 2017. Parchetul anticorupție a schimbat, de atunci, patru șefi (doi plini și doi interimari), iar ancheta tot nu e gata. Între timp, Dragnea a fost condamnat în alt dosar, și-a executat pedeapsa și a și fost eliberat.

Valul de modificări legislative promovate în perioada PSD-ALDE, deciziile CCR, implicarea îndoielnică a puterii din ultimii, să zicem, doi ani, pentru a repara legile Justiției (după cum au spus că vor face) sunt doar câteva dintre posibilele explicații pentru care „strălucirea” DNA nu mai există. Sau, cel puțin, nu la același nivel.

Marea întrebare, pentru care există și acest articol, este ce impact are toată această situație în societate? Mulți se întreabă dacă mai există DNA. Așteptăm bilanțul oficial al instituției pentru a putea reveni cu cifre.

Foto: Inquam Photos / Ovidiu Micsik

Share this...

Facebook

Twitter

Linkedin

Whatsapp