🇷🇴 Prezență vot alegeri prezidențiale

„Numai în 2019, conform Poliţiei Române au fost violaţi 197 copii şi 918 femei, o victimă decedând şi au fost înregistrate 328 agresiuni sexuale, dintre care 103 cu minor. Au fost reclamate Poliţiei Române 643 acte sexuale cu minor, 53 cu victimă sub 13 ani şi 412 cu victimă între 13 şi 15 ani. Conform statisticilor oferite de Consiliului Superior al Magistraturii, 2037 dosare privind actul sexual cu un minor au ajuns în instanţele româneşti în ultimii cinci ani, alături de alte 355 de dosare de viol cu victimă sub 16 ani. Nu în puţine cazuri vedem cum instanţele de judecată consideră că victime cu vârste fragede îşi pot da consimţământul, în timp ce infractorii sexuali primesc pedepse cu suspendare. Toate acestea în condiţiile în care nu avem un sistem de reintegrare a condamnaţilor şi pe prevenire a recidivei”, se arată în scrisoare, potrivit news.ro.

Asociaţiile îi cer şi liderului deputaţilor PNL Florin Roman să lămurească exceptarea de la vot a unui proiect de lege iniţiat de liberali care vizează că împăcarea victimei cu agresorul nu înlătură răspunderea penală.

„Vă solicităm şi dumneavoastră explicaţii cu privire la acţiunile întreprinse de dumneavoastră ca lider de grup, pentru susţinerea votării acestui proiect, având în vedere că iniţiatorul este deputat PNL. Care este motivul amânării votului pe PLX 103/2018 în Camera Deputaţilor, la o şedinţă la care grupul pe care îl conduceţi poate construi majoritatea la vot? Precizăm că orice amânare a votului mai scapă nişte agresori nepedepsiţi, aşa că vă solicităm urgentarea votului final. Aşteptăm public aceste explicaţii, pentru a ne fi clar cine în slujba cui lucrează”, se arată în document.

Guvernul României a sesizat CCR în legătură cu legea care prevede majorarea pedepselor pentru agresiunile sexuale ale căror victime sunt minori, menţionând că actul normativ încalcă Constituţia. Mai exact, în forma adoptată de Parlament, se prevede că violul şi actul sexual cu un minor sunt infracţiuni pentru care nu intervine prescripţia. Această reglementare ar  fi neconstituţională, susţine Executivul, întrucât„instituie un tratament discriminatoriu între persoanele care au comis infracţiuni de o gravitate similară, în sensul în care nu pot fi identificate raţiuni obiective pentru alegerea acelor infracţiuni care urmează a fi imprescriptibile”.