Thursday, May 23, 2024
Jurnalism corect


Când vor scăpa bucureștenii de problemele la apă caldă și căldură. Directorul Termoenergetica: În 2023 vom moderniza peste 50 km de rețea primară – INTERVIU

By Vîrban Robert , in Interviuri Stirile zilei , at 26 mai 2023 Etichete: , , , , ,

Neglijată ani la rând până aproape de colaps, rețeaua de termoficare din București ar putea fi repusă de picioare în perioada următoare grație unor investiții finanțate în principal din fonduri europene. În luna iunie vor începe lucrările în cadrul contractelor pentru înlocuirea a 212 km de conductă, un sfert din rețeaua primară, în paralel cu alte programe de investiții, derulate din bugetul municipalității, a anunțat directorul general al Termoenergetica, într-un interviu acordat pentru Mainnews.ro.

Cele mai importante declarații făcute de Claudiu Crețu:

Datorii: Suntem în procedura de recunoaștere a pierderilor de către Primărie. Undeva la 700 milioane lei.

Stadiul rețelei: Sunt 700 km de rețea primară care au 40-60 ani vechime.

Unde se lucrează: Bulevardul Brâncoveanu, zona Sebastian, bulevardul Iancu de Hunedoara, bulevardul Chișinău, Pantelimon-Vergului.

Unde vor începe lucrări noi: Bulevardul Timișoara pe perioada verii. (…) În Sectorul 1 – zona Griviței, în Sectorul 2 – bulevardul Ștefan cel Mare, în Sectorul 3 – zona Câmpia Libertății, în Sectorul 4 – zona Văcărești, cartier Tineretului, care ne-a pus mari probleme iarna trecută, în Sectorul 5 – Calea 13 Septembrie, în jurul Palatului Parlamentului și în Sectorul 6 – în zona Piața Leului.

Centrala provizorie instalată în Titan: Locatarii din zona respectivă au beneficiat de o temperatură a agentului termic mult mai bună față de ultimii 3-4 ani.

Prețul energiei termice: Poate scădea prin investiții în rețea și în CET-uri noi.

Tehnologii noi de producere: suntem în faza de studiu de explorare, mai ales pe partea de pompe de căldură, în zona de nord.

Sursa: Inquam Photos / Octav Ganea

Întregul interviu

MN: Primăria Capitalei a alocat în bugetul pe acest an suma de 1,3 miliarde lei pentru subvenția la termie. Sunt acești bani suficienți pentru a vă plăti datoriile mai departe către ELCEN, dar și să vă asigurați buna funcționare?

CC: Deocamdată suma nu este suficientă, dar avem promisiunea din partea Primăriei că la rectificarea bugetară va fi alocată întreaga sumă. Anul trecut, în proiectul de buget a fost alocat în jur de 1 miliard lei, dar prin rectificările ulterioare s-a ajuns la 1,6 miliarde lei, sumă care a și fost plătită.

MN: Tot la această sumă se va ajunge și în acest an? 

CC: Suma este estimată pentru că noi nu știm pentru că este raportată la cantitatea de energie termică care va fi livrată. Aceasta depinde de situația meteorologică. De exemplu, lunile aprilie și octombrie pot fi luni de vară sau luni de iarnă.

MN: Mai aveți datorii către ELCEN? Cât are să vă achite PMB?

CC: Avem datorii în jur de 1 miliard lei. Primăria este cu plata subvenției la zi, însă este nevoie de acoperirea pierderilor pe anii anteriori. Suntem acum în procedura de aprobare a acestor pierderi. Estimăm că în maxim 60-90 zile aceste pierderi vor fi recunoscute, care sunt undeva la 700 milioane lei.

„Rețeaua a fost neglijată timp de 15-20 ani”

MN: În ce stadiu se găsește rețeaua de termoficare în acest moment?

CC: În acest moment lucrăm pe foarte multe șantiere. Acesta este și motivul pentru care în acest moment 89% dintre imobile au apă caldă, 8% sunt oprite și 2,5% sunt deficitare. Zonele sunt oprite pentru remedierea unor avarii, reparația unor tronsoane, zone deficitare din cauza șantierelor. În această iarnă s-a funcționat mai bine față de iernile precedente. Pentru ca iarna viitoare și în iernile care urmează să fie din ce în ce mai bine este nevoie să lucrăm cât mai mult. Această rețea a fost neglijată timp de 15-20 ani. Și-a atins limitele. Am văzut iernile trecute cât am suferit. În acest moment avem șantiere de investiții, șantiere de reparații, astfel încât să modernizăm cât mai mult din rețea.

MN: De ce tot timpul când se trece de la sezonul de iarnă la sezonul de vară și invers apar avarii?

CC: Într-adevăr, exact aceste perioade sunt critice. Au loc manevre hidraulice în sistem. Mai exact, atunci apar creșteri de presiune, creșteri de temperatură și din acest motiv țevile care sunt vechi se sparg. Toamna ne ia uneori două săptămâni sau chiar o lună până echilibrăm sistemul. După ce l-am echilibrat merge cât de cât rezonabil. Chiar dacă mai apar avarii, le rezolvăm. În momentul în care oprim căldura și trecem doar pe apă caldă, se opresc două CET-uri dintre cele patru ale ELCEN și se fac manevre tehnice de schimbare a ariilor. În urma acestor schimbări hidraulice, schimbări de presiune, apar aceste avarii în zonele critice pe care trebuie să le remediem.

MN: Sunt cetățeni care reclamă faptul că termenele oferite în aplicația Termoalert nu se respectă. Cum le răspundeți?

CC: Din păcate, așa se întâmplă. Vă spun acum o situație concretă. În zona Griviței din Sectorul 1, până ieri a fost oprită apa caldă pentru remedierea unor avarii. Când s-a intra în subteran s-a văzut că sunt probleme pe o bucată mai mare de țeavă. S-au înlocuit câteva zeci de metri. Ieri s-a încercat repunerea în funcțiune. Rețeaua a fost reîncărcată cu apă. În momentul punerii în funcțiune și creșterii presiunii pentru a asigura apa caldă s-a spart undeva la 50-100 metri. Acum încercăm cum echipele noastre, în paralel cu șantierele de modernizări, este să cârpim acolo unde este nevoie. Acolo unde cârpim tronsonul este sensibil. Soluția ar fi să modernizăm, dar nu putem să modernizăm 700 km, cât avem nemodernizat din rețeaua primară, într-o lună s-au într-un an. Rețeaua primară înseamnă 1.000 km. Undeva la 200-250 km au fost modernizați în ultimii 20 ani. Sunt 700 km de rețea primară care au 40-60 ani.

În București sunt deschise șantiere de modernizare pe Bulevardul Brâncoveanu, zona Sebastian, bulevardul Iancu de Hunedoara, bulevardul Chișinău, Pantelimon-Vergului, va urma Bulevardul Timișoara pe perioada verii. De luna viitoare (n.r. – iunie) vor începe și proiectele pe fonduri europene.

Pe bulevardul Timișoara este un proiect foarte ambițios. Se va lucra între mall AFI și mall Plaza va trebui să facem o lucrare în această vară. Conducta este sub linia de tramvai.

MN: Deci va fi suspendată circulația tramvaiului 25.

CC: Am vorbit la STB. În locul tramvaiului va fi introdusă o linie de autobuz. Călătorii vor circula cu autobuzul în locul tramvaiului, pe perioada de vară când copiii nu merg la școală și traficul în București este mai lejer. Am încercat să sincronizăm aceste lucrări pe perioada de vară.

MN: Cine efectuează lucrările?

CC: Pe bulevardul Timișoara va lucra compania Energetica Servicii, compania Primăriei Capitalei.

MN: Cine vor fi beneficiarii acestei investiții? 

CC: Toate punctele termice și blocurile adiacente. Din magistrala de pe bulevardul Timișoara pleacă racorduri către punctele termice din acea zonă. În plus, pe lângă faptul că blocurile din jur nu vor mai avea probleme, și la o distanță mai lungă se va funcționa mai bine. Presiunea este mai bună și agentul termic circulă mai bine. Din CET Vest ajunge agent termic prin această magistrală și în Sectorul 1, inclusiv până în cartierul Aviației.

„În 2023 vom moderniza peste 50 km de rețea primară”

MN: Aveți cinci contracte încheiate pentru modernizarea a 212 km de conductă. Când vor începe lucrările? În ce zone?

CC: Proiectarea este aproape gata. Am avizat 23 din 25 de proiecte. Ultimele două vor fi avizate în cursul acestei săptămâni sau săptămâna viitoare. Vor începe șantiere în toate sectoarele Capitalei. În Sectorul 1 – zona Griviței, în Sectorul 2 – bulevardul Ștefan cel Mare, în Sectorul 3 – zona Câmpia Libertății, în Sectorul 4 – zona Văcărești, cartier Tineretului, care ne-a pus mari probleme iarna trecută, în Sectorul 5 – Calea 13 Septembrie, în jurul Palatului Parlamentului și în Sectorul 6 – în zona Piața Leului.

MN: POIM, programul prin care este finanțată această investiție, se încheie la finele acestui an. Cum vor fi finanțate aceste contracte?

CC: Din ceea ce știu, acest proiect va fi fazat pe următorul exercițiu financiar. În acest an se va lucra cât este posibil, iar restul va fi fazat astfel încât să fie finanțat în continuare din fonduri europene.

MN: Câți kilometri de magistrală principală s-au înlocuit în 2021 și 2022. Cât vă propuneți pentru 2023?

CC: În anii 2021 și 2022 s-au făcut undeva la 25-30 km de rețea primară pe an. În cursul acestui an noi estimăm că vom ajunge la peste 50 km de rețea primară modernizată.

MN: Când se vor simți direct aceste investiții?

CC: O parte dintre cetățeni simte imediat. Ca tot sistemul să nu mai aibă probleme, realist vorbind, va mai dura 4-5 ani. Vorbim de un sistem foarte mare. Avem 1.000 km de rețea. Proiectul pe fonduri europene durează 4 ani, într-adevăr pe zone critice. Nu putem garanta că nu vor mai fi avari decât atunci când toată rețeaua primară va fi modernizată, dar cu fiecare kilometru pe care îl modernizăm diminuăm riscurile unor avarii. Din ce în ce va fi mai bine, din ce în ce timpii de remediere vor fi mai rapizi.

MN: Iarna trecută ați avut instalate capacități de producție a energiei termice în locația fostului CET Titan. Sunteți mulțumit de eficiența acestei investiții?

CC: Noi suntem mulțumiți. Cel mai bine ar putea să răspundă locatarii din zona respectivă, care din perioada 3-4 februarie, când au fost puse în funcțiune aceste cazane, au beneficiat de o temperatură a agentului termic mult mai bună față de ultimii 3-4 ani.

MN: Doriți să investiți și în alte capacități modulare de producție a energiei termice?

CC: Obiectivul este de asigura agentul termic fără probleme 100% din timp. Până acolo avem un drum greu. La Titan a fost mai simplu pentru că a fost locația unui CET, unde erau toate utilitățile. Ne mai trebuie ceva pe zona de nord. Căutăm soluții pentru Colentina, pentru zona Aviației. E mai complicat când nu ai teren. Când găsești teren trebuie căutate soluții pentru a trage gaz, apă, putere electrică… În acest moment suntem în căutare de zone pentru a instala noi capacități.

MN: Știu că Primăria Capitalei tot încearcă să instaleze capacități de producție în niște puncte termice.

CC: S-a aprobat în Consiliul General achiziția a 20 de capacități modulare. Urmează ca Primăria să lanseze licitația pentru aceste capacități pentru a fi instalate pentru iarna viitoare în 20 de puncte termice, aflate în capete de rețea, acolo unde sunt probleme.

MN: În ceea ce privește sistemele alternative de producție. Vedem anumite primării că încearcă instalare de panouri fotovoltaice care să alimenteze pompe de căldură, sau investiții în energia geotermală. Le vedeți viabile și în București?

CC: Da, pot fi viabile în București. În acest moment suntem în faza de studiu de explorare pentru integrarea acestor tehnologii, mai ales pe partea de pompe de căldură, în zona de nord. Energia fotovoltaică pentru încălzire în București este un subiect mai complicat pentru că pentru a avea o putere mare ai nevoie de spațiu mare, iar spațiul în București este restrâns. Termoenergetica nu are terenuri. Fotovoltaic ar putea face ELCEN în spațiul CET-urilor. Pompele de căldură ar putea fi o soluție. Ne uităm și la stocarea de energie. Și energia geotermală ar putea fi o soluție, însă aici ar putea fi costuri foarte mari de explorare.

„Prețul gigacaloriei poate scădea prin investiții”

MN: În prezent, în majoritatea blocurilor, consumul se măsoară la comun, ceea ce generează risipă energetică. Mai pe românește, sunt cetățeni care stau cu geamurile deschise și caloriferele pornite pentru că, chiar dacă ar face efortul să închidă încălzirea, factura nu ar varia foarte mult. În România se află în vigoare o lege privind obligativitatea introducerii de repartitoare, al cărui termen de intrare în vigoare a tot fost prorogat în ultimii ani. Considerați această soluție una buna pentru reducerea consumului și implicit a costurilor?

CC: Soluția este bună dacă este implementată și corect. Acum vreo 10-15 ani a fost implementată românește și nu așa cum trebuie. Adică s-a dat posibilitatea repartitoarelor să închidă la zero. Astfel unii locatari au închis de tot repartitorul și s-au încălzit de la vecini. Nu poți opri prin lege transferul termic. În alte țări civilitate s-a implementat cum trebuie. Adică s-a stabilit o temperatură minimă pentru siguranța construcției și a populației. Mai jos de 17-18 grade nu poți să cobori. Diferența din repartitor o faci dacă rămâi pe 19 grade sau vrei 22 grade sau 24 grade. La căldură nu este ca la energie electrică sau la apă, unde dacă închizi rămâne pe zero. Așa au intervenit aceste certuri între locatarii aceluiași bloc. Acesta este motivul pentru care în București repartitoarele nu au o imagine bună. Evident că a avea un robinet termostatat, a avea instrumente de măsură te ajută să îți reglezi propriul consum, te ajută să îți reglezi temperatura și te ajută să ajungi la conceptul de eficiență energetică.

MN: În acest moment prețul unei gigacalorii este de 1.150 lei, din care cetățenii achită, aproape 350 lei, restul fiind de Primărie, un dezechilibru care generează implicit și o reducere a bugetului de investiții. Credeți că în anii viitori, pe măsură ce pierderile se vor reduce, ținând cont și de stabilizarea prețurilor la gaze naturale, ar putea scădea costul energiei termice?

CC: Da. Prețul gigacaloriei poate scădea prin investiții care duc la reducerea pierderilor. Foarte importantă este componenta prețurilor la gaze. Este nevoie de investiții și în CET-uri. CET-urile noi consumă mai puțin gaz. Acum două dintre cele patru CET-uri ale ELCEN sunt din 1964. Consumul este enorm. Prin investiții în conducte s-ar pierde mai puțin și atunci prețul gigacaloriei ar deveni mult mai suportabil.

Modelul există la Oradea. Au capacități de producție noi, rețeaua este schimbată pe fonduri europene, iar prețul gigacaloriei este mult mai mic, undeva la 500 lei. De ce? Pentru că sistemul a fost eficientizat de la un cap la altul.

MN: În final, ce le transmiteți cetățenilor care vor să se debranșeze.

CC: Îi rog să aibă răbdare și să vadă șantierele din oraș care sunt făcute ca în anii care urmează serviciul să fie din ce în ce mai bun. A trece la o centrală individuală presupune costuri foarte mari. Pe viitor, vedem poziția Uniunii Europene de interzicere a acestor centrale din perspectiva securității energetice și din perspectiva poluării. Sistemul centralizat este cel mai economic și cel mai eficient atunci când el funcționează. Fac o analogie. Suntem ca o autostradă plină de gropi. Nu este plăcut, dar soluția nu este ca fiecare să o luăm pe câmp. Soluția este să reparăm acea autostradă. Sistemul centralizat este soluția corectă. Pe viitor putem integra energiile regenerabile. Poate ajungem și noi să producem energie din deșeuri, cum se întâmplă în Copenhaga, energie din biomasă, din resturile de la toaletările copacilor, energie geotermală, pompe de căldură. Acesta este motivul pentru care Uniunea Europeană investește în sisteme centralizate. Pot intra mai multe tipuri de energie din ce în ce mai ieftină.

Sursa foto: Inquam Photos / George Călin

Comentarii


    MainNews

    FREE
    VIEW