🇷🇴 Prezență vot alegeri prezidențiale

Cea mai mare creștere a Produsului Intern Brut (PIB) din Uniunea Europeană, aprobarea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), adoptarea Planului de Investiții „Anghel Saligny”, cele mai multe măsuri de digitalizare a administrației publice și eliminarea taxelor introduse de PSD între anii 2017-2019, sunt o parte dintre măsurile cu care fostul premier Florin Cîțu se laudă la finalul mandatului. 

„Dezideratul Guvernului Cîțu a fost obținerea unei creșteri economice bazată pe investiții, și mai puțin pe consum, astfel încât creșterea să fie una sustenabilă. În paralel, reformele au fost o prioritate a Guvernului condus de premierul Florin Cîțu, iar adoptarea Planului Național de Redresare și Reziliență garantează asigurarea unei temelii pentru dezvoltarea și modernizarea României”, se arată în bilanțul activității Guvernului condus de Florin Cîțu în perioada decembrie 2020-noiembrie 2021.

Fostul premier susține că România se situează în primele patru state din Uniunea Europeană ca revenire economică, în contextul crizei provocate de pandemia de coronavirus.

„Rata șomajului în România se menține la un nivel semnificativ mai redus față de media UE, fiind consemnată o recuperare pronunțată a locurilor de muncă pierdute anul trecut în contextul crizei sanitare”, potrivit sursei citate.

Măsurile fiscale adoptate

În bilanțul Guvernului Cîțu este menționat că au fost corectate măsuri cu impact economic negativ asupra mediului economic intern și asupra puterii de cumpărare a populației, printre care se regăsesc supra-acciza la carburanți, supra-impozitarea contractelor de muncă part-time, sistemul ineficient și birocratic al plății defalcate a TVA.

„Au fost eliminate măsurile anti-economice promovate de Guvernul anterior prin: eliminarea supra-taxării unor sectoare precum comunicațiile, sectorul financiar-bancar, sectorul energetic, a acelor condiții pentru administratorii pilonului II de pensii și desființarea fondului de dezvoltare și investiții”, se mai arată în bilanț.

Fostul Guvern arată că a plătit datoriile acumulate de executivele anterioare, reparând lanțul de greșeli din ultimii 20-30 de ani.

„Guvernul Cîțu își încheie mandatul cu o execuție la 10 luni cu un deficit de 4,03% din PIB, față de deficitul de 7,01% din PIB înregistrat la aceeași perioadă a anului 2020”, potrivit sursei citate.

Mai mult, ANAF a colectat venituri bugetare nete de 253,43 de miliarde de lei, mai mari cu 18% față de anul 2020 și 14% față de 2019.

Adoptarea PNRR și „Anghel Saligny”

Guvernul Cîțu se laudă cu adoptarea Planului Național de Redresare și Reziliență, în urma căruia România a obținut 29,2 miliarde de euro.

Un proiect controversat, Planul Național de Investiții „Anghel Saligny”, comparat cu programele de dezvoltare locală ale PSD (PNDL), a fost adoptat în luna august.

„Adoptarea Proiectului Național de Investiții Anghel Saligny a fost necesară pentru modernizarea comunităților, având în vedere proiecte de construcție și modernizare a drumurilor, a rețelelor de apă și canalizare. 97,5% dintre comunele, orașele, municipiile și județele din România au depus cereri de finanțare prin Anghel Saligny”, susține Guvernul Cîțu.

Bilanțul activității Guvernului Cîțu poate fi accesat aici.

Sursă foto: Inquam Photos / George Călin

Share this...

Facebook

Twitter

Linkedin

Whatsapp