Apelurile telefonice repetate și hărțuirea online pot atrage un ordin de protecție. Avocat: Extinderea ordinului de protecție nu vizează doar membrii familiei
Senatul a decis să extindă lista faptelor de violență pentru care se poate emite un ordin de protecție. Potrivit modificărilor legislative, sunt incluse toate formele de violență fizică și psihică, inclusiv hărțuirea online. Pentru ca victima să beneficieze de un ordin de protecție, nu este necesar ca agresorul să fie membru de familie, se va putea aplica în orice tip de relație-agresor, după ce Camera Deputaților, for decizional, votează acest proiect de lege.
Iată cum este definită violența, cauza pentru care Poliția sau instanța de judecată poate emite un ordin de protecție.
-orice lovire sau act de violenţă cauzatoare de suferinţe fizice
-orice act de violenţă de natură sexuală
-ameninţarea unei persoane cu săvârşirea unei infracţiuni sau a unei fapte păgubitoare ilicite îndreptate împotriva sa ori a altei persoane, dacă este de natură să îi producă o stare de temere
-fapta repetată de urmărire a unei persoane, fără drept sau fără un interes legitim ori de supraveghere a locuinţei, a locului de muncă sau a altor locuri frecventate de către aceasta
-efectuarea de apeluri telefonice sau alte tipuri de comunicări prin mijloace de transmitere la distanţă care, prin frecvenţă, conţinut sau momentul în care sunt emise creează temere, precum şi alte acţiuni cu efect similare
Ce reprezintă hărțuirea online și cum poate cere o victimă un ordin de protecție
Consultată de Main News, Cristina Toma, avocat specializat în dreptul penal, a precizat că modificarea legislativă va proteja victimele împotriva mesajelor amenințătoare, instigatoare la ură, dar în același timp poate stopa un agresor să facă presiuni asupra unui victime să-și retragă plângerea, să nu anunțe Poliția, autoritățile, practic să continue hărțuirea prin mediul online(rețele sociale, mailuri, alte forme de comunicare la distanță).
„Este un pas înainte pentru combaterea violenței. Faptul că lista faptelor pentru care se poate emite un ordin d protecție a fost extinsă este regula Dreptului, legea se schimbă în funcție de necesitate, iar din experiența mea cu clienții, foarte multe amenințări se înregistrează în online, chiar și după emiterea ordinului de protecție. Astfel, faptul că a fost inserată în lege sintagma(n.r. expresia)„ utilizarea abuzivă a tehnologiei informației cu scopul de a reduce la tăcere victima” este un instrument util pentru a combate violența sub toate formele”, a menționat avocata Cristina Toma, pentru Main News.
În ceea ce privește procedura de emitere a ordinului de provizoriu, avocata Cristina Toma a menționat că nu sunt modificări, iar asistența juridică pentru victime este garantată(n.r se acordă avocat din oficiu).
„Ordinul provizoriu este emis de Poliţie, iar cel „standard” de către instanţa de judecată. Diferența dintre cele două este temporală, ordinul de protecţie provizoriu este emis pe o perioadă de maxim 5 zile, iar ordinul de protecţie pe o perioadă de maxim 12 luni. De asemenea, în ceea ce priveşte interdicţiile agresorului, ordinul de protecţie provizoriu prevede mai puţine interdicţii decât ordinul de protecţie judecătoresc deoarece ordinul provizoriu se emite în baza unei evaluări de risc efectuate de către poliţie şi urmăreşte protejarea imediată a victimei, pe când ordinul de protecţie judecătoresc se emite în urma unei analize mai ample din partea completului de judecată, prin urmare, interdicţiile impuse agresorului pot fi mai severe”, a precizat avocata Cristina Toma.
Ce înseamnă ordin de protecție, indiferent de relația victimă -agresor
Potrivit sursei citate, noutatea legislativă privind emiterea ordinului de protecție stabilește că „relația victimă-agresor” nu se va mai limita la familie.
„Înseamnă că Maria poate cere un ordin împotriva lui Gheorghe, chiar dacă nu sunt soți, ci doar iubiți, amici, cunoștințe. Sau Gheorghe poate cere un ordin de protecție împotriva lui Andrei, chiar dacă sunt colegi de cameră la căminul studețesc, s-a exprimat avocata Cristina Toma, pentru Main News.
Iată cum sunt definitite de lege formele de hărțuire, adoptate de Senat:
-orice act de hărţuire online, mesaje online instigatoare la ură, urmărire online, ameninţări online
-publicarea neconsensuală de informaţii şi conţinut grafic intim
-accesul ilegal la comunicaţii şi date private şi orice altă formă de utilizare abuzivă a tehnologiei informaţiei şi a comunicaţiilor, cu scopul de a umili, speria, reduce la tăcere victima
-încercarea de a determina sau determinarea unei persoane prin corupere, prin constrângere ori prin altă faptă cu efect vădit intimidant să nu sesizeze organele de urmărire penală, să nu dea declaraţii, să îşi retragă declaraţiile, să dea declaraţii mincinoase, să nu prezinte probe, într-o cauză penală, civilă sau în orice altă procedură judiciară
-orice alte acte de violenţă fizică sau psihică ce pun în pericol viaţa, integritatea fizică sau psihică ori libertatea unei persoane.
Ministerul Justiției spune că, în România, se înregistrează, în medie, 160 de cazuri de violenţă domestică pe zi, iar în perioada ianuarie-septembrie 2023, au fost emise 8.629 de ordine de protecţie provizorii şi 7.814 de ordine de protecţie(n.r. pe cale judecătorească).
Sursă foto: Pixabay
Comentarii