Thursday, October 22, 2020
Jurnalism corect


ANALIZĂ Ziua justiției scindate | Conflicte, tabere și controverse, mesaje pompoase de la politicieni

By Robert Madaianu , in Justitie Stirile zilei , at 5 iulie 2020 Etichete: , , , ,

Ca în fiecare an, de Ziua Justiției politicienii se întrec în mesaje de susținere pentru magistrați și pentru sistemul judiciar, în ansamblu. Președintele, premierul și ministrul Justiției subliniază importanța luptei împotriva corupției și a susținerii sistemului judiciar. Rezultatele, însă, se lasă așteptate încă, din multe puncte de vedere. În paralel, șefii principalelor instituții din domeniul justiției lansează și ei mesaje cu caracter festiv, în timp ce conflictele și problemele care macină justiția zi de zi par lăsate în urmă.

În mesajul de anul acesta, președintele Iohannis susține că sistemul s-a confruntat cu noi provocări în contextul pandemiei și că rămâne o prioritate combaterea corupției.

„Cu ocazia Zilei Justiţiei, felicit întregul personal din sistemul judiciar pentru activitatea pe care o desfăşoară, mai ales în contextul dificil provocat de epidemia de COVID-19. (…) Lupta împotriva corupției rămâne o prioritate, fiindcă acest flagel împiedică dezvoltarea economică și socială, afectează consolidarea democrației și, de aceea, trebuie ferm combătut. Toleranța zero față de orice act de corupție va produce schimbări profunde și benefice la nivelul întregii societăți.”, susține Klaus Iohannis.

Asta în contextual în care combaterea corupției la nivel înalt a înregistrat un declin în ultimii ani, pe fondul modificărilor legislative, ale deciziilor CCR și ale atacurilor. De altfel, aceasta și Direcția Națională Anticorupție au fost, în fiecare an, sub lupa Comisiei Europene. Instituția a notat evoluția DNA în rapoartele MCV, din 2007 încoace. Concluziile, însă, s-au schimbat în ultimele documente. Dacă în 2016, de pildă, experții europeni vorbeau despre ”bilanțul impresionant” al DNA, în raportul pe anul 2019 se remarcă ”un ușor regres”.

Statisticile sunt mai mult decât relevante. Numărul dosarelor pe care le-au avut de soluționat procurorii DNA a scăzut cu peste 5.000, din 2016, până în 2019. Informațiile apar în raportul privind starea justiției.

Justiția, armă în conflictul dintre partide

În mesajul său, premierul Ludovic Orban nu a ratat ocazia de a ataca adversarii politici pe tema justiției, de altfel o temă de campanie pentru PNL.

„Obiectivele cuprinse în strategie au rămas, din păcate, în mare parte neîndeplinite. Atacuri la adresa independenţei Justiţiei, presiuni făcute asupra unor magistraţi şi imixtiunile politice în acest domeniu au alterat, din păcate, actul justiţiei şi au slăbit încrederea oamenilor în sistemul judiciar. (…) Aşa cum am promis la preluarea mandatului, pregătim la nivelul Guvernului o iniţiativă legislativă prin care să reparăm ceea ce au stricat alţii la legile Justiţiei şi vom demara consultări în acest sens. Succesul acestui demers depinde, însă, de abandonarea agendei retrograde a unor forţe politice parlamentare, fie în mod voluntar, fie prin alegeri”, a transmis șeful Guvernului.

În urmă cu doar câteva zile, Ludovic Orban a fost dat pe mâna Inspecției Judiciare de șefa Consiliului Superior al Magistraturii, în urma unor declarații făcute în contextul unei decizii a Curții de Apel București.

De remarcat este că proiectul de desființare a Secției Speciale care anchetează magistrați, gândit la Ministerul Justiției, pare a avansa în ritm de melc. Deși a fost pus în dezbatere publică de la începutul anului, abia acum câteva zile a avut loc o dezbatere publică, explicația invocată fiind legată de pandemie. Culmea, chiar ministrul Cătălin Predoiu a lipsit de la eveniment. Același proiect a stârnit controverse la momentul apariției, în contextul în care prevede o ”superimunitate” pentru magistrați.

În schimb, în mesajul său, Predoiu vorbește despre viitor.

”Anul 2021 va fi, inevitabil, un an de început al unor mari prefaceri în Justiție, care se vor întinde pe parcursul câtorva ani. (…) Provocările pentru noi sunt duble, pentru că există rămâneri în urmă în probleme esențiale, caracteristice etapei post aderare pe care o încheiem, de la dotări logistice improprii actului de justiție, până la legislație și mentalități. „Învârtirea” în același cerc al problemelor și al acțiunilor sterile, al mizelor mici, caracteristice ultimilor ani, nu e o opțiune care să reziste presiunii sociale, care va cere un act de justiție în acord cu noile ritmuri și standarde de eficiență care se vor impune în societatea globală din care facem parte. Cum problemele sunt acute, provocările vor fi revoluționare și așteptările sociale pe măsură, soluțiile nu pot fi decât curajoase pe toate planurile: dotările logistice, tehnologizare – digitalizare – inteligență artificială, statutul judecătorilor și procurorilor, al grefierilor, organizarea judiciară, conducerea sistemului, pregătirea profesională, administrarea bugetelor, procedurile actului de justiție șamd”, a transmis actualul ministru al Justiției.

Șefa Instanței Supreme: Cel mai dificil an

Președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, judecătoarea Alina Corbu, vorbește despre ”probabil cel mai dificil an pentru societatea românească și pentru sistemul judiciar din istoria recentă a României.”

”Într-un an plin de provocări privind independența și echilibrul sistemului judiciar, în special în ceea ce privește statutul judecătorilor, doresc să le mulțumesc colegilor mei de la Înalta Curte de Casație și Justiție care îmi oferă zi după zi cel mai bun argument pentru a susține poziția sistemului judiciar și locul puterii judecătorești în arhitectura constituțională a României – conduita și înalta lor pregătire profesională sunt garanția cea mai solidă a independenței și prestigiului instanței supreme a României”, se arată în mesajul șefei ÎCCJ.

Procurorul general: Atacuri sistematice

Gabriela Scutea, pe de altă parte, a subliniat atacurile la care au fost supuși magistrații, după cum se arată în mesajul publicat dumincă.

”Procurorii au fost expuși ani la rând unor atacuri sistematice și directe, menite să aducă atingere independenței lor și, din această perspectivă, apreciez că predecesorii mei au avut o misiune extrem de grea. Cred însă că, dacă anii anteriori au fost caracterizați de rezistența în fața asaltului asupra justiției, prin încercările repetate de ciuntire a legislației, acum este momentul pentru reconstrucție și dezvoltare în Ministerul Public”, susține procurorul general al României.

CSM (între scandaluri și controverse) : Mesaj de solidaritate

La rândul său, șefa Consiliului Superior al Magistraturii vorbește despre determinarea CSM ”de a acționa constant și hotărât pentru asigurarea independenței justiției.”

”Mai mult ca oricând, îmi doresc ca mesajul meu să fie unul de solidaritate și responsabilitate, în momentele dificile prin care trece nu doar societatea românească, ci întreaga omenire. (…) Consiliul Superior al Magistraturii, ca unic garant constituțional al independenței justiției, reafirmă – și cu această ocazie – determinarea de a acționa constant și hotărât pentru asigurarea independenței justiției ca valoare supremă a oricărui stat de drept şi fundament al protecției drepturilor şi libertăților cetățeanului”, susține judecătoarea Nicoleta Țînț.

De remarcat, însă, este că, inclusiv în ultimul an, forul a fost marcat de controverse și tabere. Ședințele plenului CSM sunt mereu presărate cu atacuri între membrii Consiliului.
Unul dintre principalele motive pentru care membrii CSM s-au împărțit în două tabere a fost și rămâne Secția Specială.

Varianta reluării procedurii pentru șefia SIIJ sau desființarea controversatei structuri a dus la replici acide și certuri în CSM.

De altfel, cu majoritate, membrii CSM au dat aviz negativ unui alt proiect de lege care vizează desființarea SIIJ, inițiat de USR și de fostul ministru al Justiției, Ana Birchall.

”Justiția înseamnă dreptate, înseamnă stabilirea adevărului, iar aceasta funcție, vitală pentru un stat democratic, nu poate fi îndeplinită decât in cadrul fixat de valorile universal asumate în materia drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Singurul mod în care am vazut si continui sa văd viitorul justiției române este în sinergia familiei europene și a parteneriatului strategic euro-atlantic, iar aceasta presupune asimilarea deplină a valorilor, principiilor și standardelor pe care aceste parteneriate le presupun. (…) Consider ca romanii merita o justiție credibila și puternica, exclusiv in slujba cetățeanului”, a scris Birchall, în mesajul transmis pe tema Zilei Justiției.

CITEȘTE ȘI: Secția Specială, ”vedeta” raportului MCV / Cum ține cu dinții Puterea de la București de SIIJ, în ciuda criticilor vehemente ale experților europeni

Iar de curând, dezbaterea unor observații la un raport întocmit de Departamentul de Stat al SUA, cu privire la respectarea drepturilor omului în România, a încins iar spiritele în CSM. Criticile aduse, în raport, funcționării Inspecției Judiciare și aceleiași Secții Speciale au împărțit din nou plenul CSM în două tabere. Judecătoarele Evelina Oprina și Gabriela Baltag au luat partea SIIJ și a IJ. Baltag chiar a afirmat că ”România nu poate să stea în genunchi, indiferent că e vorba de SUA”. De cealaltă parte, magistratul Andrea Chiș a spus că o percepție potrivit căreia judecătorii nu sunt independenți blochează investițiile străine. Iar Bogdan Mateescu a afirmat că aceste concluziile ale Departamentului de Stat ar trebui să fie analizate în România pentru a corecta deficiențele. Ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, a lipsit de la ședință.

CITEȘTE ȘI: Tensiuni și replici dure în CSM, după raportul în care SUA critică Inspecția Judiciară și SIIJ | Baltag: România nu poate să stea în genunchi | Mateescu: Suntem perfecți? Cred că nu

Ce spun cifrele

În medie, un judecător de la Instanța Supremă a avut de rezolvat 1.153 de dosare în anul 2019, fiind înregistrată o ușoară creștere față de anul precedent.

La curțile de apel, însă, numărul este în scădere. Un magistrat a avut de judecat, în medie, 544 de dosare în 2019, față de 586 în 2018 și 667 în 2017.

Când vine vorba de tribunale, raportul relevă următoarea situație: un judecător a avut, în medie, 654 de dosare în 2019, față de 655, în 2018.

Cele mai multe dosare au revenit în sarcina magistraților de la judecătorii: 1.159 în medie, în 2019, față de 1.129, în 2018. La nivelul judecătoriilor se observă, așadar, o creștere.

Printre instanțele ce au înregistrat în anul 2019 o încărcătură excesivă pe judecător sunt următoarele: Judecatoria Năsăud (2950 dosare/judecător), Judecatoria Șimleul Silvaniei (2385 dosare/judecător), Judecatoria Urziceni (2210 dosare/judecător), Judecatoria Oltenița (2182 dosare/judecător), Judecatoria Vatra Dornei (2047 dosare/judecător), Judecatoria Marghita (2007 dosare/judecător) și Judecatoria Sebeș (1942 dosare/judecător).

CITEȘTE ȘI: Jumătate dintre acuzațiile lansate de Inspecția Judiciară la adresa procurorilor, respinse de CSM / Câți procurori au fost condamnați anul trecut

CITEȘTE ȘI: DOCUMENT Fostul șef al SIIJ, Gheorghe Stan, a ”aproximat” că 70% dintre dosarele preluate de Secția Specială au fost deschise din oficiu, deși procentul real era 2% | CSM: Date false

Sursa foto: Inquam Photos / Octav Ganea

Comentarii


    Lasă un răspuns


    Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

    MainNews

    FREE
    VIEW