Analiză The Jerusalem Post: De ce a crezut Putin că retorica privind „denazificarea” Ucrainei ar putea fi convingătoare
Kremlinul continuă să acuze forțele ucrainene de „nazism” pentru justificarea războiului. Mai mult, ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a susținut, nici mai mult nici mai puțin, că Hitler avea „sânge evreu”, în contextul în care fusese rugat să explice cum poate pretinde Moscova că luptă împotriva naziştilor într-o ţară cu un preşedinte evreu, potrivit unei analize publicate de cotidianul israelian The Jerusalem Post.
Potrivit sursei citate, este vorba despre propagandă relativ simplistă, şi o narațiune pe care Moscova a mizat pentru a-şi legitima războiul. „Dar de ce crede că poate fi convingătoare şi, mai ales, cui îi este adresată – ruşilor trimişi să lupte în Ucraina? Sau mai degrabă audienţei occidentale?”, se întreabă Seth Frantzman, în analiza sa.
Conform jurnalistului israelian, specializat în domeniul apărării, Kremlinul mizează pe faptul că, în general, mass-media occidentală îi denumește adesea pe adversarii politici locali de dreapta drept „fasciști” sau „neo-nazist”. Având în vedere această referire rapidă la naziști în discursul politic din Occident, se pare că Moscova credea că termenul „nazist” i-ar convinge pe unii oameni că războiul său din Ucraina este legitim.
„Moscova face, de asemenea, ceea ce fac unele grupuri politice din Occident. A luat câteva exemple de extrema-dreapta ucraineană și le-a etichetat ca naziști, iar apoi a folosit asta pentru a generaliza asupra întregii Ucraine”, arată jurnalistul israelian.
Potrivit acestuia, cel mai bun exemplu în acest sens este menționarea Batalionului Azov ca exemplu al modului în care Rusia luptă cu „naziștii”. Moscova își folosește mass-media și apropiații din Occident pentru a susține afirmațiile că există „neo-naziști” în Ucraina, făcând referire la această unitate.
Conform sursei citate, Moscova are o lungă istorie privind etichetarea adversarilor drept „naziști” sau „fasciști”, care debutează încă din anii ‘20.
„Mai întâi comuniştii au fost cei care s-au mobilizat împotriva fasciştilor din Europa, în anii ‘20 şi ‘30, după invazia Germaniei naziste, a venit rândul sovieticilor să-şi scoată în faţă lupta proprie împotriva nazismului şi fascismului. Sovieticii au avut într-adevăr un rol major în înfrângerea naziştilor. Însă maşina propagandei sovietice a continuat să ruleze acest mesaj – duşmanii erau în continuare ‘fasciştii”’, arată Seth Frantzman.
„În noiembrie 1958, prim-secretarul Partidului Comunist al URSS, Nikita Hruşciov a ţinut un discurs în care a afirmat că ‘forţele armate pe care Germania de Vest le recompunea erau conduse din nou de generali şi amirali nazişti’ şi că sunt antrenate în spiritul aspiraţiilor fostei armate – şi anume intenţii de prădare, răzbunare şi ură faţă de URSS şi alte state paşnice. Avertiza pe această cale că ‘fascismul’ este din nou în floare”, a explicat jurnalistul israelian.
Comentarii
… [Trackback]
[…] Find More on that Topic: mainnews.ro/analiza-the-jerusalem-post-de-ce-a-crezut-putin-ca-retorica-privind-denazificarea-ucrainei-ar-putea-fi-convingatoare/ […]
… [Trackback]
[…] Read More on to that Topic: mainnews.ro/analiza-the-jerusalem-post-de-ce-a-crezut-putin-ca-retorica-privind-denazificarea-ucrainei-ar-putea-fi-convingatoare/ […]
… [Trackback]
[…] Find More Information here to that Topic: mainnews.ro/analiza-the-jerusalem-post-de-ce-a-crezut-putin-ca-retorica-privind-denazificarea-ucrainei-ar-putea-fi-convingatoare/ […]