Monday, November 25, 2024
Jurnalism corect

🇷🇴 Prezență vot alegeri prezidențiale click

Analize & Investigatii

ANALIZĂ Europa, între dialog și război. Concluziile întâlnirilor pe axa NATO-SUA-Rusia

By Matthew Garvey , in Analize & Investigatii , at 15 ianuarie 2022

Europa a găzduit, în ultima săptămână, o serie discuții între oficialii Federației Ruse, ai Statelor Unite ale Americii și ai NATO, pe tema conflictului de la granița de Est a Ucrainei. Efectele celor 3 întâlniri nu s-au resimțit și în spațiul public, având în vedere că, pe de-o parte, SUA și Europa avertizează în continuare că Rusia urmează să invadeze Ucraina, iar mesajele autorităților de la Moscova par, mai degrabă, amenințări pentru securitatea Occidentului.

Oficialii Federației Ruse, ai Statelor Unite și ai NATO au participat, în această săptămână, la o serie de întâlniri pe marginea tensiunilor de la granița Rusiei cu Ucraina. Prima a avut loc luni, la Geneva, între SUA și Federația Rusă, urmată de alte două Summit-uri, unul în cadrul NATO și altul în cadrul OSCE, pe 12, respectiv 13 ianuarie.

„Cred că erau mici șansele ca toate lucrurile acumulate în ultimii 30 de ani între cele două părți să fie rezolvate în 3 zile, ar fi fost mult prea simplu și cel puțin una dintre părți ar fi ieșit șifonată în urma acestor clarificări. Prin urmare, nu era deloc evident că lucrurile se vor opri”, a explicat, pentru Main News, Dan Dungaciu, expert în geopolitică.

Federația Rusă a avut șansa să prezinte în fața SUA și NATO o serie de cerințe privind securitatea din zona de Est a Europei. Deși Aliații au respins din start o parte dintre garanțiile cerute de Moscova, ce țin de suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei și a statelor din Europa, există o serie de subiecte care ar putea face obiectul unor discuții viitoare, după cum au arătat oficialii NATO.

„Partea rusă așteaptă de la partea americană un răspuns scris la cerințele ei, prin urmare dialogul continuă. Suntem într-o fază în care s-a fixat harta revendicărilor, solicitărilor și a posibilităților și urmează să vedem în ce măsură soluția va fi una care să dea satisfacție ambelor părți. Asta este una dintre mizele negocierilor, fiecare știe că celălalt nu o să accepte negocierile dacă nu va avea o narațiune, o poveste atrăgătoare, convingătoare pentru publicul intern și extern al acelor discuții”, susține directorul Institutului de Știinţe Politice și Relaţii Internaţionale al Academiei Române (ISPRI).

Cât de aproape este Europa de un război?

În cadrul Summit-ului OSCE, dar nu numai, oficiali europeni și americani au lansat avertismente serioase cu privire la iminența unui război în regiune. Cel mai răsunător mesaj a fost cel lansat de Zbigniew Rau, ministrul de Externe al Poloniei, care a spus că riscul unui război în Europa a atins cele mai ridicate cote din ultimii 30 de ani.

„Declarațiile de război venite din partea americană și dinspre anumiți actori din spațiul european vor să fie o pregătire pentru negocieri, în sensul în care, dacă publicul va fi convins de iminența războiului, atunci va fi înțelegător față de viitoarele concesii”, susține reprezentantul Laboratorului pentru Analiza Războiului Informațional și Comunicare Strategică (LARICS).

Totodată, în cadrul unui interviu amplu susținut vineri, ministrul de Externe al Rusiei a lansat ceea ce pare a fi un ultimatum pentru Occident, menționând că administrația de la Casa Albă are o săptămână la dispoziție pentru a răspunde, punct cu punct, la cerințele Moscovei.

„Serghei Lavrov face aceste declarații în perspectiva viitoarelor negocieri, așa cum prezența trupelor Federației Ruse în Ucraina a fost pentru a pune presiune pe negocieri. În urma acestor discuții, Vladimir Putin s-a bucurat de atenție. Rusia nu are niciun instrument de negociere, altul decât presiunea militară. Din această cauză trebuie să ne așteptăm să îl vedem repetat. Declarațiile domnului Lavrov au fost în consecință. Atâta pot ei să spună în acest moment”, a precizat Dan Dungaciu.

Dan Dungaciu susține că Europa este în punctul în care trece printr-o schimbare a echilibrului de putere în regiune, ce ar trebui să aducă după sine o renegociere a înțelegerilor, a tratatelor și a aranjamentelor de securitate.

„Federația Rusă, pentru prima dată după 30 de ani, stă la masa de negocieri cu Statele Unite. Astăzi, rușii, cel puțin din punct de vedere militar, au un anumit cuvânt de spus, deci suntem la momentul în care acordurile trebuie modificate în consecință. Acordurile se schimbă ca urmare a unui război sau ca urmare a unor negocieri. În acest moment, soluția militară este dezavantajoasă pentru toată lumea, prin urmare trebuie să ne așteptăm la negocieri”, a declarat expertul în geopolitică.

Care este punctul de plecare al unor viitoare negocieri?

Actorii politici trebuie să găsească o soluție pentru statutul strategic al teritoriului ce desparte NATO de Federația Rusă, a indicat Dan Dungaciu. În acest sens, expertul în relații internaționale a menționat mai multe idei ce ar urma să fie lansate în următoarea perioadă în spațiul public, ca puncte de plecare ale viitoarelor negocieri:

„– De pildă, Ucraina, Georgia și Moldova să fie neutre. O neutralitate a acestui spațiu ar fi convenabilă ambelor părți, pentru că nu ar mai exista nicio extindere NATO, dar nici un refuz al Rusiei pentru extinderea NATO, de exemplu.

– Putem să ne trezim cu idei lansate pe piață de tipul „chiar dacă Ucraina va fi admisă în NATO”, ceea ce nu este iminent, Ucraina nu are nicio șansă să intre în NATO. Dar chiar dacă Ucraina intră în NATO, NATO să dea garanții că nu va pune pe teritoriul Ucrainei sisteme militare sofisticate, sisteme de rachetă, scuturi, sau rachete cu anumite capabilități. Dacă Ucraina ar intra în NATO, să rămână teritoriu gol de infrastructură militară.

– Un moratoriu (n.r. amânare pe anumită perioadă) asupra extinderii NATO, care nu înseamnă blocajul extinderii, ci un moratoriu până când NATO va fi reformat, după cum spune Uniunea Europeană. În principiu, în parteneriatul Estic, Republica Moldova, Ucraina și Georgia pot aplica la Uniunea Europeană, dar nu o fac. Parteneriatul Estic este un moratoriu pentru extinderea Uniunii Europene, nu înseamnă că nu pot, în principiu, să aplice, dar nu înseamnă că o să și aplice. Ar putea fi o „soluție” care ar putea fi încercată”

Sursă foto: Sursă foto: Russia OSCE Mission / Twitter

Stiri asociate

                       

DNA: Mircea Sandu a luat mită sub forma încasării unei penalizări pentru un antecontract de vânzare-cumpărare

Din rechizitoriul DNA prin care a fost trimis în judecată fostul preşedinte al Federaţiei Române de Fotbal (FRF) rezultă că…

                       

ANALIZĂ | Cum a devenit imposibilul regulă, în încercarea de a scăpa de coronavirus. Dosare pentru ieșitul din casă și apropierea de oameni, cumpărături sub supraveghere | COVID-19 a închis România

Dacă în luna februarie, oricăruia dintre noi i s-ar fi zis că, în doar câteva săptămâni, în România vei avea…

                       

Evenimentele anului 2021 în justiție | Desființarea Secției Speciale, șef nou la DIICOT și finalul procesului #Colectiv

2021 va aduce noi modificări în sistemul judiciar. Modificarea legilor Justiției, desființarea Secției Speciale și numirea unui nou șef la…

                       

ANALIZĂ Cum a ajuns Secția Specială instrument de negociere politică între partidele Puterii | Ce se întâmplă cu desființarea SIIJ

Desființarea Secției Speciale este din nou blocată, în ciuda verdictului clar dat de Comisia de la Veneția, potrivit căruia structura…

                       

ANALIZĂ Dăncilă și Tăriceanu cedează în fața lui Iohannis. C. Dan și T. Meleșcanu, sacrificați înainte de 10 august

Carmen Dan și Teodor Meleșcanu vor pleca din Guvern la o lună de zile după ce Klaus Iohannis a cerut…

Comentarii

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *