🇷🇴 Prezență vot alegeri prezidențiale

Desființarea Secției Speciale a împărțit magistrații în două tabere, iar cea care susține închiderea controversatei structuri de parchet se împarte, la rândul ei, în alte două tabere. Unii magistrați vor desființarea SIIJ, însă cer introducerea unor garanții suplimentare când vine vorba despre anchetarea sau trimiterea în judecată. Alții, în schimb, cred că Secția Specială trebuie desființată și atât. Astfel de filtre apăreau în prima variantă de proiect de lege propusă de fostul ministru Cătălin Predoiu. Actualul ministru, însă, a renunțat la prevederile considerate „superimunități”. Main News a discutat cu mai mulți magistrați, inclusiv cu funcții de conducere, pe tema controversatelor propuneri.

Stelian Ion a exclus ipoteza în care filtrele să fie menținute în proiectul de desființare a Secției Speciale, care a și ajuns în Parlament.

Președintele CSM: Discuții închise brutal, politicianist

În reacția acordată Main News, președintele Consiliului Superior al Magistraturii susține că aceste garanții suplimentare au fost solicitate și de Comisia de la Veneția. Bogdan Mateescu vorbește despre situația în care un judecător este anchetat de procurorul care a trimis în instanță dosarul aflat pe masa sa.

„Oricare cetățean își caută dreptatea în față judecătorului. Profesor, medic, politician, inginer, oricare cetățean, toți aceștia găsesc instanța că redută fundamentală a respectării drepturilor lor.  De aceea pentru ei în primul rând este esențial că judecătorul să fie liber de orice presiune. Oare, să spunem, ce ar putea gândi un om, oricare ar fi, dacă ar fi trimis în judecată, iar judecătorul care îi judecă procesul este anchetat, la rândul sau, de același procuror care l-a trimis pe el? Sau de unul din aceeași structura de parchet? Iar judecătorul ar putea fi suspendat din funcția să decisiv că urmare a unui act întocmit de același procuror sau de colegul sau de parchet? Imaginându-ne ipoteza, găsim și răspunsul la întrebarea „de ce este nevoie de garanții suplimentare pentru judecători„, așa cum a spus Comisia de la Veneția, așa cum spune și CSM„, a declarat președintele forului.

Bogdan Mateescu susține că aceste garanții nu pot fi catalogate drept „piedici în calea răspunderii judecătorilor”.

„Aceste garanții se impun pentru protecția drepturilor oricărui cetățean. Ele niciodată nu ar putea să reprezinte imunități sau piedici în calea răspunderii judecătorilor care încalcă legea. Și se pot găsi variante, însă numai în urmă unei discuții oneste, iar nu închise brutal, politicianist, așa cum s-a întâmplat recent. Sigur că da, competență urmăririi penale a judecătorilor nu este deloc un subiect simplu. Garanțiile adecvate sunt premisa respectării independenței judecătorilor care respectă legea, iar nu imunitate pentru cei care nu o fac. Echilibrul se poate găsi, disponibilitate și onestitate să fie. Și nu sunt în ecoul discursului politicianist ori pur partizan”, spune judecătorul.

CITEȘTE ȘI: EXCLUSIV Secția Specială are în lucru de 860 de ori mai multe dosare decât a trimis în judecată

Judecător CSM: SIIJ, complet ineficientă

În favoarea unor filtre se pronunță și judecătoarea Andrea Chiș, membră în Consiliul Superior al Magistraturii.

„SIIJ categoric trebuie desființată, pentru că a împlinit cele mai înfiorătoare previziuni privind modul său de operare. A fost complet ineficientă în ceea ce privește cercetarea penală a magistraților, așa cum dovedește nu atât numărul de cauze soluționate, cât mai cu seamă soluțiile instanțelor de judecată privind trimiterile în judecată semnate de procurorii acestei secții. Procentul de achitări depășește nu doar orice alt parchet, ci orice așteptare rezonabilă din partea unui parchet, secția ce anchetează magistrați neobținând până în prezent vreo condamnare. Orice parchet cu un asemenea rezultat poate fi acuzat nu doar de ineficiență, ci chiar de abuz. Tot ceea ce a fost reproșat DNA-ului pentru a justifica crearea acestei secții, ea a reușit să îndeplinească din primele luni de activitate, inclusiv în ceea ce privește scurgerea în presă a informațiilor din dosare”, susține Chiș.

Judecătoarea Chiș are o proprie variantă cu privire la filtrele legate de trimiterea în judecată a magistraților.

„Cea propusă de mine are un precedent în legea privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale (Legea nr. 47/1992), care, în art. 66 (modificat în anul 2018 prin Legea nr. 168), prevede că și trimiterea în judecată a judecătorilor Curții (nu doar percheziția și arestarea reglementate și anterior, ca și în cazul judecătorilor și procurorilor) este supusă aprobării Plenului Curții Constituționale. O soluție similară a fost propusă și într-un proiect al fostului ministru al justiției, cu care parțial sunt de acord în ceea ce privește avizarea trimiterii în judecată, nu aprobarea punerii în mișcare a acțiunii penale de către Procurorul General. De aceea, am propus ca secțiile CSM să avizeze trimiterea în judecată a unui judecător sau a unui procuror.

Pentru că am înțeles îngrijorarea unor colegi în sensul că o trimitere în judecată ar putea fi blocată în CSM și cred că e important ca soluția găsită să ofere satisfacție tuturor și să stingă orice conflict, am propus ca o soluție de avizare negativă să poată fi atacată cu recurs la completul de 5 judecători al ÎCCJ. Ce garanție mai puternică ar putea fi imaginată atât pentru cel propus pentru a fi trimis în judecată, cât și pentru cel care formulează propunerea decât o hotărâre a completului de 5?”, a mai declarat Chiș în reacția acordată Main News.

Șeful DNA: Nu sunt necesare garanții

Crin Bologa, procurorul-șef al Direcției Naționale Anticorupție, susține, în declarația dată Main News, că există suficiente garanții în legislația actuală, astfel că nu sunt necesare altele.

„Am afirmat și în momentul în care am participat la procedura de numire în funcție, și atunci am fost întrebat și am afirmat poziția clară de desființare a SIIJ-ului și poziția clară privind faptul că nu sunt necesare garanții pentru magistrați. Acestea sunt oferite de codul de procedură, ca pentru orice cetățeni. Este nevoie de autorizație de la Secțiile pentru procurori/judecători la percheziții și la arestare. Suntem clar pentru și nu numai eu, DNA-ul, nu tot DNA-ul, că nu am făcut Adunare Generală, dar am mai discutat cu colegi. Eu sunt pentru desființare și fără garanții. Consider că sunt suficiente garanții reglementate în legislație în prezent atât pentru magistrați cât și pentru cetățeni”, a spus șeful DNA.

Președintele Tribunalului București: O garanție a independenței

Într-un interviu acordat recent Main News, președintele Tribunalului București, judecătoarea Laura Radu, s-a pronunțat în favoarea unor astfel de filtre, despre care spune că sunt o garanție a independenței.

„În niciun caz nu le vedeam ca o „superimunitate”, ci ca o garanție a independentei si imparțialității. Toate legile Justiției, în ultimii ani de zile, au prevăzut filtrul Secției pentru judecători, în ceea ce privește percheziția, reținerea, arestarea cu excepția infracțiunilor flagrante. Tocmai pentru că judecătorul este primul chemat să respecte legea și pentru că situațiile de infracționalitate în rândul magistraților sunt extrem de reduse, pentru că dincolo de toate cazurile mediatizate, la nivelul infracționalității generale reprezintă un procent foarte, foarte mic. În aceste condiții, este clar că magistrații trebuie să se bucure de aceste garanții. Altfel, există riscul să ne întoarcem în zona unor abuzuri pe care nu ni le-am dori. Și nu vorbesc doar de abuzurile din ultimii ani, ci vorbesc de abuzuri de-a lungul timpului, pe care magistratura le-a trăit, întins în timp, pe parcursul a multor zeci de ani. De aceea, avem nevoie de aceste dispoziții legale”, a declarat Laura Radu în ianuarie.

CITEȘTE MAI MULTE AICI: INTERVIU | Președintele Tribunalului București: Ordonanța pe complete, ca o binecuvântare | Laura Radu, despre filtrele pentru inculparea și trimiterea în judecată a magistraților: O garanție a independenței. Există riscul să ne întoarcem în zona unor abuzuri pe care nu ni le-am dori | Ce spune judecătoarea despre Secția Specială

Judecător CSM: SIIJ este ea însăși o garanție

La rândul său, judecătoarea Gabriela Baltag susține că Secția Specială nu trebuie desființată. Magistratul este de părere că nu sunt necesare noi garanții pentru magistrați, acestea fiind reprezentate chiar de SIIJ.

„Nu sunt de acord, în niciun mod, cu desființarea Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție. Nu agreez ideea desființării SIIJ și am rămas constantă acestui obiectiv, motiv pentru care nu am nevoie de nicio garanție suplimentară pentru cercetarea magistraților, în condiții de siguranță pentru independența acestora. SIIJ este ea însăși o garanție pentru judecători și procurori, dar mai ales pentru societatea despre care lumea politică, în lupta ei pe viață și pe moarte, pentru distrugerea acestei importante instituții, nu amintește deloc. SIIJ este o garanție nu doar pentru judecători și procurori. SIIJ este implicit și despre cetățeni, este o garanție pentru fiecare justițiabil al acestei țări, este șansa că nu vor mai exista presiuni sau alt gen de abuzuri asupra celor chemați să instrumenteze cauzele ce le revin potrivit competențelor”, susține Gabriela Baltag.

Judecătoarea spune că SIIJ trebuie lăsată să funcționeze și critică prevederile potrivit cărora, după desființarea Secției, unele dosare cu magistrați se vor întoarce la DNA.

„Dacă se va ajunge la desființarea SIIJ îmi va fi foarte clar că nu se dorește o justiție cu adevărat independentă, ci doar se clamează acest fapt. O reîntoarcere a competenței de cercetare a magistraților la DNA va însemna un regres cu consecințe inimaginabile la nivel de drepturi și libertăți fundamentale ale cetățenilor. Căci perioada recent trăită este încă vie și dureroasă și oricât ar dori unii sau alții să întoarcă fila istoriei, aceasta se va îndrepta exact împotriva celor ce azi cu ușurință, neștiință sau intenție urmăresc o modelare ori nuanțare a independenței judecătorului. (…) SIIJ trebuie, așadar, lăsată să funcționeze la capacitatea sa maximă, așa cum este garantat și prin lege, fără a permite și accepta, sub cultul personalității sau interesului unora, să poată fi transformată vreodată într-un mecanism de prigoană și presiune asupra judecătorilor”, a declarat Gabriela Baltag.

CITEȘTE ȘI: Proiectul pentru desființarea Secției Speciale, adoptat în ședința de Guvern / Stelian Ion: Justiţia nu începe şi nu se termină cu SIIJ

Ce spune plenul CSM

Plenul Consiliului Superior al Magistraturii s-a opus, de altfel, desființării Secției Speciale. Cum era și de așteptat, decizia a fost luată cu majoritate, dat fiind că SIIJ a fost unul dintre principalele motive de conflict în rândul judecătorilor și procurorilor din instituție.

Plenul susținea, în documentul prin care a motivat decizia, că propunerea legislativă nu este însoțită tocmai de aceste garanții prin care judecătorii și procurorii să poată fi protejați de eventuale presiuni, menționând că astfel de garanții erau cuprinse în proiectul inițial, transmis în mandatul lui Cătălin Predoiu. (foto)

FOTO – captură din documentul CSM

CITEȘTE MAI MULTE AICI: DOCUMENT De ce a respins CSM proiectul de desfiinţare a Secţiei Speciale/ Cine sunt magistrații care au dat votul decisiv

„Superimunitatea”

Prevederile care au stârnit controversele, cuprinse în prima variantă a proiectului llui Cătălin Predoiu și eliminate în proiectul lui Stelian Ion, prevedeau condiții speciale care ar fi urmat să fie îndeplinite pentru anchetarea/judecarea magistraților.

Astfel, pentru inculpare ar fi fost nevoie de undă verde din partea procurorului general al României, în vreme ce trimiterea în judecată a unui magistrat s-ar fi făcut doar dacă secția de procurori/judecători este de acord.

CITEȘTE ȘI: DOCUMENT Sute de posturi de procuror, vacante la nivel național. Care este situația la DNA, DIICOT și Secția Specială

Foto: Inquam Photos / Octav Ganea

Share this...

Facebook

Twitter

Linkedin

Whatsapp