ANALIZĂ Ce vrea și ce poate face Donald Trump? Radiografia discursului care a șocat planeta
Donald Trump a provocat îngrijorare la nivel mondial, după ce, în urmă cu două zile, a susținut mai multe idei absolut ieșite din comun. „Groenlanda, partea a SUA”, „Canalul Panama, anexat de SUA” și „statele NATO, obligate să aloce 5% din PIB pentru apărare” a afirmat viitorul președinte al SUA într-un discurs susținut la Mar-a-Lago. Prin urmare, toată lumea se întreabă ce își dorește de fapt Trump, cunoscut pentru abordarea sa tranzacțională în politica externă, dar și până unde poate merge.
În acest context, am discutat cu Radu Carp, profesor la Facultatea de Științe Politice a Universității din București, care a analizat ideile viitorului președinte american.
MN: Cât de departe ar putea merge SUA în privința relației cu Groenlanda? Care sunt interesele administrației Trump în acest teritoriu?
Radu Carp: „Sunt declarații lipsite de orice acoperire. Groenlanda este un teritoriu interensant din punct de vedere al resurselor naturale. Problema este că ele nu pot fi explotate ca în alte locuri din cauza condițiilor climatice. Cei care au încercat să lucreze în Groenlanda au constatat că trebuie să îi plătească dublu pe muncitori. Se pune și problema locuințelor. Nu se poate locui în barăci, ci în locuințe speciale. Acest proiect este tentant, dar nu poate fi realizat. Miza economică este tentantă, dar poate fi înșelătoare.
Miza geopolitică este interesantă dintr-un anumit punct de vedere. Sunt multe țări care au o strategie pentru zona artică. SUA nu sunt pregătite să facă față cerințelor din acea zonă. Există țări, precum țările nordice și Rusia, chiar și Germania, care au dezvoltat un anumit tip de navă care să străbată ghețurile artice. SUA nu au o astfel de flotă. Nu că nu ar putea să o aibă, dar durează câțiva ani până la începutul producției. Sunt ambiții globale interesante. Donald Trump a mai făcut astfel de declarații și în 2019, dar nu cred că se va întâmpla nimic spectaculos.”
MN: Donald Trump a ridicat și problema Canalului Panama, despre care a spus că l-ar putea anexa. La fel, în ce măsură vedeți posibil un asemenea scenariu?
Radu Carp: „Nu se poate face pentru că există un tratat și Panama are deplină suveranitate. Există în acel tratat ca SUA pot asigura paza canalului pentru nu a nu fi blocat. Dar faptul că, așa cum a spus Donald Trump, trec pe acolo nave chineze, asta este. Există un comerț între Asia și America de Sud, există un comerț între Europa și America de Sud.”
MN: Se plângea de costuri prea ridicate pentru armatorii americani. Credeți că ar putea viza o renegociere a acestora?
Radu Carp: „Asta se poate negocia, dar trebuie înțeles faptul că o mare parte din veniturile statului Panama vin din exploatarea canalului. Ori, ce ar putea oferi SUA pentru a compensa pierderile din aceste taxe. Panama nu este un stat foarte mare. Este un stat mic, tăiat în două de acest canal și are nevoie de veniturile din aceste taxe.”
MN: Statele NATO, obligate să aloce 5% din PIB pentru apărare . În acest moment, dacă nu mă înșel, nici măcar SUA nu are o astfel de alocare. În ce măsură vedeți posibilă o creștere a cheltuielilor pentru apărare și până unde s-ar putea merge, având în vedere că în prezent sunt state care nu au alocat nici măcar 2% din PIB?
Radu Carp: „Este o utopie. SUA alocă o parte substanțială, mult peste 2%, dar nici 5%. Sunt state care alocă 25% din buget pentru apărare. Ucraina are undeva la 30%, Rusia – 25%, dar vorbim de economii de război. Statele NATO nu sunt în situația asta. Și mai este o problemă. În sensul că nu trebuie privit uniform. Una este pentru Germania să aloce 2% și alta este România. Dacă Germania ar aloca 5% din PIB, practic s-ar dubla bugetul întregii Europe alocat apărării. Problema nu se pune în felul acesta. Probabil Donald Trump gândește că acești bani să fie utilizați pe cheltuieli militare, însă capacitățile de producție la nivel global sunt limitate. Vedem ce s-a întâmplat cu sistemele Patriot. Nu se pot produce atât de multe sisteme Patriot. De ce să vii cu o cifră amețitoare pentru că nu prea ai pe ce să îi cheltui? Este o chestiune total nerealistă.”
MN: S-ar putea ajunge la un consens asupra unei alocări ceva mai mici, undeva la 2,5-3% din PIB?
Radu Carp: „Probabil că este o strategie comercială a lui Donald Trump. Începe de undeva de foarte de sus pentru a sări acest prag. 2,5% din PIB este recomandat, la Madrid. Undeva la 3%, gradual, într-un anumit interval de timp. Cred că NATO ar trebui să se concentreze cum răspunde războiului hibrid și sabotajelor Federației Ruse și mai nou al Chinei, decât să se concentreze strict pe cifre care privesc bugetul. Până la urmă răspunsul la războiul hibrid nu este întotdeauna cuantificat în bani”
MN: Este de dorit ca, de pildă Germania, un stat față de care în Europa există anumite temeri istorice, să aloce asemenea bugete pentru apărare?
Radu Carp: „Nu, nu este de dorit. Germania produce scump, vinde scump și asta ar fi o catastrofă. Rheinmetall produce de trei ori mai scump decât se produce similar în Coreea de Sud. Ideal ar fi ca producătorii din Coreea de Sud să fie încurajați să își extindă activitatea în Europa pentru a scăpa de acest monopol german. Dacă Germania ar aloca 5% din PIB, Rheinmetall ar produce și mai scump. Ar dubla prețurile și i-ar obliga pe ceilalți contractori să cumpere la prețurile respective.”
