A murit primul președinte al Republicii Moldova. Cum s-a caracterizat politica lui Mircea Snegur față de România
Mircea Snegur, primul preşedinte al Republicii Moldova, a încetat din viaţă la vârsta de 83 ani, iar ziua de 16 septembrie va fi declarată de doliu naţional.
„Am aflat cu profundă tristeţe că în această noapte a decedat Mircea Snegur, primul Preşedinte al Republicii Moldova. Domnul Snegur a trăit în vremuri istorice şi a avut un rol esenţial în promovarea independenţei, libertăţii şi suveranităţii Republicii Moldova. Mircea Snegur va rămâne în memoria noastră ca Omul care a stat la leagănul Independenţei Republicii Moldova. Adresez sincere condoleanţe familiei, rudelor şi tuturor celor care l-au cunoscut şi preţuit pe Mircea Snegur”, a scrie pe Facebook preşedintele Republicii Moldova Maia Sandu.
„Să ne ținem de neamuri!”
Primul președinte al noului stat format în urma dezintegrării URSS a fost Mircea Snegur, cel care a deținut această funcție până în anul 1997. La începutul mandatului său, Mircea Snegur a întreprins o vizită în România, în timpul căreia a purtat discuții cu președintele, Ion Iliescu și s-a adresat parlamentului cu un discurs pe care l-a încheiat cu celebra sa formulă: „Să ne ținem de neamuri!”.
Însă, discursul lui Snegur cu referire la relația bilaterală cu România avea să se schimbe radical de la cel în care lăsa spațiu de discuție pentru unire. A posteriori, Snegur a trecut la un discurs de tipul „o națiune, două state”, până la unul în care susținea existența a două națiuni diferite (Cimpoeșu și Mustățea, 2018).
Apropierea de Moscova
Fără să aibă un document programatic, principalele repere ale Doctrinei Snegur s-au regăsit la congresul „Casa Noastră – Republica Moldova”, desfășurat la Chișinău, la data de 05.02.1994. Aici practic a luat avânt procesul de îndepărtare a Republicii Moldova de România (Cimpoeșu și Mustățea, 2018). În cadrul acestui eveniment desfășurat în timpul campaniei electorale, Mircea Snegur a denunțat direcția pro-românească a țării. În plus, a trasat principalele direcții strategice pe care avea să le urmeze Republica Moldova.
Președintele a subliniat necesitatea unei mai mari apropieri de Federația Rusă și statele membre CSI, organizație din care Republica Moldova a făcut parte încă de la finele anului 1991 (Dumitrescu și Țîbrigan, 2014). De asemenea, discursul său a pivotat în jurul presupuselor „diferențelor dintre români și moldoveni” (Dungaciu, 2005). Astfel au fost reactivate la Chișinău tezele „moldoveniste” din perioada ocupației sovietice. Explicațiile principale pentru reorientarea lui Mircea Snegur pe care le-au avansat cei mai mulți autori și cu care suntem de acord, constau în:
- Independența Republicii Moldova reprezenta garanția păstrării controlului politic și administrativ pentru noua elită politică (King, 2005)
- România la vremea respectivă era un stat slab, iar în viziunea elitelor de la Chișinău nu putea suplini relația cu centrul de putere de la Moscova, în special pe dimensiunea securitară.
Doctrina Snegur, în esența sa, a avut o puternică componentă anti-românească, fapt care reiese din atitudinea față de reactivarea de către Biserica Ortodoxă Română a Mitropoliei Basarabiei la 09.04.1992. Snegur s-a opus legalizării Mitropoliei Basarabiei și a acuzat Patriarhia Română că a contribuit prin acțiunile sale la dezmembrarea teritorială a Republicii Moldova (Dungaciu, 2007).
În concluzie, doctrina primului președinte al Republicii Moldova a fost caracterizată de balansarea de la un discurs românesc, la un discursul moldovenist de extracție sovietică. Doctrina Snegur a fost continuată de președintele Vladimir Voronin, printr-o politică moldovenistă mult mai agresivă.
Comentarii