„Pensiile speciale”, încotro? Ce modificări legislative au întreprins partidele și ce spun cei vizați
Cu doar câteva zile înainte de alegerile parlamentare s-a reaprins polemica legată de „pensiile speciale”, un subiect foarte sensibil pentru o parte a cetățenilor. Discuțiile de-a lungul timpului au fost mai degrabă sterile, semnele de exclamație, majusculele și tonul ridicat, ținând locul argumentelor. Principalele partide politice s-au lăudat cu proiecte de lege împotriva acestor venituri, însă niciunul nu a intrat până urmă în vigoare. O serie parlamentari PSD, în frunte cu Marcel Ciolacu, și toți reprezentanții în legislativ ai USR și-au anunțat demisia, spun ei, pentru a nu beneficia de „pensie specială”.
Ce sunt de fapt „pensiile speciale”
Noțiunea de „pensie specială” nu se regăsește în nicio lege, acesta fiind practic o denumire generică a pensiilor care se abat de la principiul contributivității. De astfel, de aceste venituri beneficiază magistraţi, cadre militare, polițiști, diplomați, piloți de avion, parlamentari, etc.
Ideea de bază a introducerii „pensiilor speciale” a fost ca angajații din anumite domenii în care specificul activității nu permite lucrul până la o vârstă înaintată și care ar presupune un stagiu de cotizarea mai mic (ex: militarii) să poată beneficia de un venit decent după ieșirea din activitatea. Problema a apărut când au început să beneficieze de astfel de venituri și categorii de angajați care nu s-ar încadra nici pe departe în principiul enunțat mai sus (ex: parlamentari, diplomați). În plus, au apărut tot felul de anomalii, izvorâte dintr-o formulă de calcul a pensiei absolut bizară, în care anumite persoane, în general foști magistrați, au început să încaseze pensii mult mai mari decât indemnizația șefului statului.
Nu există o cifră exactă a acestor beneficii, acesta depinzând de ce includem în categoria „pensiilor speciale”. Jurnaliștii de la Rise Project au realizat o statistică care cuprinde circa 191.000 de pensii, însă aici nu sunt luate în calcul rentele viagere acordate sportivilor, la rândul lor venituri care se abat de la principiul contributivității.
Ce propun partidele
Senatorii și deputații USR, cel mai vehement partid pe tema „pensiilor speciale”, au inițiat în 2018 un proiect de act normativ intitulat „Propunere legislativă pentru abrogarea pensiilor speciale”, care prevedea de fapt plafonarea pensiilor la nivelul ultimului salariu brut. Practic, inițiativa USR nu atingea aproape nicio o „pensie specială”, în condițiile în care majoritatea persoanelor care se pensionează din magistratură, armată, poliție, diplomație, o fac în momentul de vârf al salarizării. Pe 28 ianuarie 2020 propunerea a fost respinsă de Camera Deputaților, în calitate de for decizional
O altă propunerea privind „pensiile speciale” a USR, inițiată de Claudiu Năsui și Cristina Prună în aprilie 2020, prevede supraimpozitarea cu 10% a veniturilor între 2.001 lei și pragul special de impunere (de cinci ori valoarea pensiei minime) și supraimpozitarea cu 90% a sumelor ce depășesc pragul special de impunere. Să luăm un exemplu – Fostul angajat MAI „Andrei” încasează o pensie de 4.412 lei (pensia medie pentru foști angajați MAI). Conform propunerii celor doi parlamentari USR pensia sa ar fi impozitată cu 10% pe valoarea între 2.001 lei – 4.000 lei (valoarea pragul special de impunere în acest moment) și 90% pe restul până la 4.412 lei. Cu alte cuvinte, „Andrei” va mai încasa 3.841 lei, o diminuare de circa 570 lei. Inițiativa a fost respinsă de Senat iar în prezent se află la Camera Deputaților.
În 2019, patru parlamentari ai PNL, în frunte cu actualul ministru al finanțelor, Florin Cîțu, au propus eliminarea pensiilor speciale pentru deputați și senatori, magistrați, grefieri, foști angajați ai Curții de Conturi, diplomați, judecători ai Curții Constituționale și personalul aeronautic civil. În schimb, erau menținute pensiile foștilor polițiști, militari, angajați ai serviciilor de intelligence. Altfel spus, proiectul liberalilor ar fi eliminat circa 10.000 de „pensii speciale” din totalul de 190.000.
Inițiativa a fost adoptată pe 28 ianuarie de Camera Deputaților, în calitate de for decizional, însă, în urma unor sesizări formulate de Înalta Curte și Avocatul Poporului, CCR a decis că este neconstituțională.
O altă formațiune extrem de vehementă în legătură cu „pensiile speciale” este PMP. În 2018, senatorii și deputații PMP, în frunte cu Traian Băsescu, au înregistrat un proiect de lege „pentru abrogarea unor prevederi din domeniul pensiilor de serviciu (…)”. Inițiativa, adoptată de Senat în 2019, prevede eliminarea pensiilor speciale pentru: personalul aeronautic civil, Curtea de Conturi, Corpul diplomatic și consular, deputați și senatori, magistrați, funcționari parlamentari și Avocatul Poporului. Practic, dacă proiectul PMP ar fi adoptat, puțin peste 10.000 de „pensii speciale” ar fi eliminate din totalul de aproape 200.000.
Proiectul de supraimpozitare a „pensiilor speciale”, propus de senatorul PSD Eugen Teodorovici, a fost adoptat pe 17 iunie prin votul tuturor formațiunilor parlamentare. Pensiile speciale între 2.000 şi 7.000 lei vor fi impozitate cu 10% iar cele de peste 7.001 lei vor fi impozitate cu 85%. Cei mai afectați de această lege ar fi magistrații, cei care înregistrează și cele mai mari venituri. De pildă, fostul procurorul „Ionescu”, care câștigă în prezent 19.600 lei (pensia medie pentru foștii magistrați), după noua grilă de impozitare ar mai primi 8.390 lei. Cu toate acestea, în condițiile în care majoritatea „pensiilor speciale” se situează sub pragul de 7.001, doar câteva mii de persoane vor fi afectate considerabil de prevederii legii senatorului social-democrat. În prezent, Curtea Constituțională este așteptată să se pronunțe cu privire la acest proiect de act normativ, după sesizările formulate de Înalta Curte de Casație și Justiție și Avocatul Poporului.
Ce spun cei vizați
Dumitru Coarnă, președintele Federaţiei Sindicatelor Naţionale ale Poliţiştilor şi Personalului Contractual din România, consideră că trebuie egalizate veniturile pentru cei care au lucrat în condiții similare și aplicarea unei grile de impozitare progresivă. Totodată, liderul sindical susține că actul normativ privind supraimpozitarea pensiilor este neconstituțional.
„Sunt extrem de multe disfuncții în salarizarea polițiștilor și militarilor, iar aici trebuie intervenit în cel puțin două modalități. În primul rând, trebuie aplicați coeficienți de corecție pentru a elimina disfuncțiile astfel încât să fie egalizați polițiștii și militarii care au lucrat în aceleași condiții. Iar în al doilea rând, trebuie aplicată o impozitare progresivă, până la 40%, și cu plafon la indemnizația netă a președintelui”, a declarat Dumitru Coarnă pentru Mainnews.ro
În același timp, Cătălin Trăistaru, președintele Sindicatului Național al Grefei Judiciare, nu respinge ideea supraimpozitării, considerând că astfel s-ar elimina din discrepanțe. În schimb, Trăistaru se pronunță categoric împotriva eliminării, argumentând că astfel ar fi încălcate prevederile Constituției.
„Supraimpozitarea nu ne afectează pentru că pensia medie la grefieri este puțin peste 4.000 lei dintre care doar puțin peste 2.000 lei este suportată din bugetul de stat, restul fiind pe bază de contributivitate. Eliminarea este aproape imposibil de realizat pentru că pensiile de serviciu au fost instituite în 2004 ca o condiție de preaderare la UE. Eliminarea lor ar însemna să se ridice interdicțiile și incompatibilitățile categoriei noastre profesionale. Limitarea unor drepturi poate să fie constituțională doar în cazul în care se acordă alte drepturi în compensare. În momentul în care pentru personalul din justiție s-a instituit un regim foarte strict de interdicții, noi neavând voie să desfășurăm niciun fel de activitate în afara celor didactice, a venit în compensare cu salarizarea și aceste pensii de serviciu. Supraimpozitarea ar putea fi morală pentru că este un dezechilibru foarte mare între pensii”, a declarat Cătălin Trăistaru pentru Mainnews.ro
Totodată, liderul de sindicat al grefierilor afirmă că eliminarea pensiilor de serviciu ar trebui coroborată cu ridicarea regimului de incompatibilități, ceea ce în opinia sa ar aduce atingere actului de justiție.
În schimb, judecătorul Cristi Danileț susține că atât proiectele de eliminare cât și cele de supraimpozitare a pensiilor de serviciu ale judecătorilor și procurorilor sunt neconstituționale. Magistratul consideră că supraimpozitarea, în varianta aprobată de legislativ, reprezintă în fapt eliminarea pensiilor de serviciu.
Sursa foto: Inquam Photos / George Călin
Comentarii
[…] CITEȘTE ȘI: „Pensiile speciale”, încotro? Ce modificări legislative au întreprins partidele și ce spun c… […]
[…] CITEȘTE ȘI: „Pensiile speciale”, încotro? Ce modificări legislative au întreprins partidele și ce spun c… […]
[…] CITEȘTE ȘI: „Pensiile speciale”, încotro? Ce modificări legislative au întreprins partidele și ce spun c… […]
[…] CITEȘTE ȘI: „Pensiile speciale”, încotro? Ce modificări legislative au întreprins partidele și ce spun c… […]
[…] CITEȘTE ȘI: „Pensiile speciale”, încotro? Ce modificări legislative au întreprins partidele și ce spun c… […]
В настоящее время наши дни могут содержать неожиданные расходы и экономические трудности, и в такие моменты каждый ищет помощь. На сайте получить деньги в долг вам помогут без избыточной бюрократии. В своей роли представителя я стремлюсь распространить эту информацию, чтобы помочь людям в сложной ситуации. Наша система обеспечивает прозрачные условия и быструю обработку заявок, чтобы каждый мог разрешить свои финансовые вопросы оперативно и без лишних затрат времени.
… [Trackback]
[…] Find More on on that Topic: mainnews.ro/pensiile-speciale-incotro-ce-modificari-legislative-au-intreprins-partidele-si-ce-spun-cei-vizati/ […]