Cum ne putem dezvolta „anticorpi” la avalanșa de știri false, apărută în plină pandemie COVID-19 / Interviu cu sociologul Nicolae Țîbrigan
Pandemia de COVID-19 a creat un mediu propice pentru răspândirea de știri false, iar consecințele în acest caz pot să ajungă până la nesocotirea de către cetățeni a indicațiilor date de autorități și specialiști, iar pe cale de consecință, la agravarea situației. În acest context, am discutat despre știrile false și cum ne putem apăra de acest flagel, cu domnul Nicolae Țîbrigan, doctor în Sociologie la Universitatea din București și cercetător științific la Institutul de Științe Politice și Relații Internaționale al Academiei Române.
Fake news, știri false, noțiuni din ce în ce mai vehiculate în ultimii ani, mai ales prin prisma alegerilor din SUA, Brexit sau anexarea Crimeei, nu reprezintă nicidecum elemente de noutate în viețile oamenilor. Zvonul, minciunile, exagerările au existat probabil încă de pe vremea cetelor de vânători și culegători. Cu toate acestea, în secolul 21, explozia informațională, datorată în principal răspândirii pe scară largă a internetului și a altor mijloace de comunicare, a facilitat apariția unei adevărate avalanșe de știri false.
Deși de cele mai multe ori aceste știri par inofensive, ele pot deveni un instrument pentru diverși actori, state sau alte organizații, care recurg la știrile false pentru a-și atinge scopurile.
Interviu cu Nicolae Țîbrigan
Pe scurt, care sunt cele mai simple metode prin care un cetățean se poate apăra de știrile false?
Depinde de la persoană la persoană, dar eu aș recomanda în primul rând să scape de anxietatea determinată de această „infodemie” (supraambudență de informații) și să încerce să-și reducă timpul petrecut în fața televizoarelor, ale radiourilor, sau să mai renunțe pentru câteva ore să navigheze prin social-media. În astfel de situații de criză, câteodată e nevoie și de un moment de respiro ca să-ți umpli mintea cu altceva, cum ar fi să citești o carte pe care n-am avut timpul s-o citim în trecut, să urmărim un film sau documentar interesant, sau să ne apucăm de proiecte pe care le-am abandonat din lipsă de timp.
Iar în ceea ce privește spațiul digital, în primul rând ar trebui să fim mult mai precauți și responsabili dacă dăm de o postare-știre care ne tulbură emoțional îndemnându-ne parcă să o distribuim și prietenilor noștri. Nu comentăm și nici nu distribuim postarea în cauză. Mai bine e să o verificăm din mai multe surse. Iar dacă descoperim că e un fake news, le scriem prietenilor prin messenger să șteargă postarea că e o minciună sau o știre manipulatoare.
Cel mai bine e să verificăm sursele oficiale sau redacții de știri unde lucrează jurnaliști profesioniști. Pentru a vă informa despre ultimele comunicate și informații oficiale despre răspândirea pandemiei de coronavirus în România puteți accesa platforma online COVID-19 Știri Oficiale ((https://stirioficiale.ro/informatii). De asemenea, putem obține noi informații și recomandări despre metode de protecție de pe site-urile oficiale ale Organizației Mondiale a Sănătății (https://www.who.int/), Ministerului Sănătății (http://www.ms.ro/) și Departamentului pentru Situații de Urgență (http://www.dsu.mai.gov.ro/).
Cum pot afecta aceste știri false activitatea autorităților în situația stării de urgență?
Toată această infodemie lansată de ecosistemul mass-media alternative poate avea efecte și în offline, adică în viață reală, prin simplul fapt că se generează o situație de panică, să supraaccentueze egoismul și iraționalitatea din oameni. Ori acum, avem nevoie de mult mai multă cumpătare și comportament responsabil în spațiul public, mai ales atunci când stăm la cozi la farmacii sau suntem tentanți să ne umplem cămara. Iar de aici vine și îngreunarea autorităților de a identifica și implementa cele mai bune soluții. De asemenea, mai persistă și pericolul ca aceste site-uri să distribuie discursul de instigare la ură, adâncind și creând diviziuni la nivelul societății și lovind în capacitatea noastră de a ne solidariza (vezi în acest sens și mesajele împotriva diasporei românești din Italia).
Dincolo de asta, acest bombardament de știri false și conținut conspiraționist tinde să acapareze spațiul informațional, răspândindu-se pe online cu viteze de 10 ori mai mari decât informațiile oficiale, cu adevărat utile cetățenilor. Atunci când toți „țipă” pe social-media, este destul de greu să găsești vocea care contează cu adevărat la un moment dat.
Care sunt principalele narațiuni false cu tema pandemiei de COVID-19 pe care le-ați identificat în România?
Acestea au evoluat pe parcurs, și devin parcă din ce mai aberante și alarmiste. Pe la începutul lunii februarie eram martorii unor știri cu titluri alarmiste, de panică, cu primele cazuri de îmbolnăviri în Bacău, Timișoara, etc. După care o parte din aceste site-uri obscure, fără vreo identitate concretă, au început să traducă din engleză diverse fake news-uri despre supa de liliac din China care s-ar afla la originea coronavirusului; că ar fi vorba de o epidemie plănuită și anunțată dinainte prin diverse cărți, benzi desenate și chiar prospecte medicale; sau că virusul ar fi o „armă biologică” (Bioweapon) a Chinei care a scăpat de la Institutul de Virusologie din Wuhan (fapt demontat ulterior de specialiști). Probabil cea mai hilară narațiune falsă despre COVID-19, pe care am întâlnit-o în spațiul digital din România, e că virusul ar fi cauzat de extinderea tehnologiei 5G din provincia chineză Wuhan.
Ultimele dezinformări digitale despre coronavirus pe care le-am găsit azi dimineață sunt:
- știre legată de un convoi militar american din Italia, despre care se zice că soldații ar umbla fără măști (știre creată pentru clickbait). De abia la sfârșit se spune că ar fi, de fapt, un exercițiu NATO, programat cu mult timp înainte;
- un fake news rostogolit pe social-media de un site obscur din Ploiești, în care se spune că Polidinul (care nu se mai fabrică de mulți ani) ar putea să combată coronavirusul, deși nu există niciun studiu în acest sens;
- un mesaj distribuit masiv pe WhatsApp care poate crea panică, în care sunt avertizați cetățenii că oameni îmbrăcați în medici intră în casele oamenilor pentru a-i jefui fără să ni se indice vreo sursă a informației respective.
Ați sesizat o activitate concertată privind distribuirea de știre false?
Nu pot afirma acum că ar fi vorba despre o activitate concertată de distribuire a acestor știri false, pe alocuri hilare și alarmiste. Am constatat mai degrabă un „ecosistem al media alternative” unde elementele acestuia concurează unul cu celălalt în câștigarea de mai mult trafic și audiență, folosind inclusiv reclamă plătită pe Google sau Facebook sau grupuri de fani din bulele social-media.
Există prin urmare multă inițiativă și creativitate în lansarea și propagarea știrilor false, regula generală fiind una: cu cât mai mult material dezinformator produci, cu atât reușești să acoperi din segmentul de internauți izolați prin case și să-ți creezi legitimitatea că te-ai afla în posesia unor informații „ascunse” de „sistem”. Așa cum sună și sloganul Sputnik în căutarea de conspirații ascunse: „Noi spunem ceea ce alții trec sub tăcere”.
Problema e că acest ecosistem descentralizat este acum extrem de energic din punct de vedere al narațiunilor inventate, iar eforturile concentrate ale Facebook, Twitter, YouTube și TikTok de a combate dezinformările digitale despre COVID-19 nu reușesc să oprească din răspândirea acestor narațiuni. Acestea generează în continuare mii de like-uri și share-uri. Cred că acum, în urma decretului prezidențial referitor la propagarea de informații false prin intermediul mass-media și în mediul online, Grupul de Comunicare Strategică de la MAI și ANCOM ar trebui să întreprindă acțiuni concrete de a dezactiva acele site-uri cu proprietari necunoscuți și care ne ocupă newsfeed-urile cu minciuni despre coronavirus.
Comentarii